După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

duminică, 2 iunie 2019

NEW‼️ Meditație biblică nepublicată a pastorului Richard Wurmbrand: Politețea lui Iisus

Suntem onorați pentru acceptul primit din partea fratelui Mihai Wurmbrand de a publica în portalul NewsNet Creştin o serie de meditații nepublicate ale pastorului Richard Wurmbrand:

Stimati frati si stimate surori,
  
Scrisoarea alaturata contine a meditatie nepublicata a tatalui meu, pastorul decedat Richard Wurmbrand. Pe pagina de web: 
www.asociatiacrestinasabinawurmbrand.ro, veti putea citi multe marturii ale crestinilor persecutati sub communism (unii au facut peste 15 ani de inchisoare.) Acesti crestini, acum unii in virsta de peste 80 de ani sunt ajutati de aceasta asociatie crestina. Marturiile lor sunt hrana spirituala incurajind sufletul fiecarui crestin.
                                     
Va rog sa cititi aceste marturii si copiilor din familia sau biserica voastra.
                                     
Aceasta asociatie continua lucrarea caritabila inceputa de tatal meu Richard Wurmbrand si mama mea Sabina. Asociatia Crestina Sabina Wurmbrand ajuta orfani, multi crestini in virsta care au suferit ani de zile in inchisorile comuniste in diverse tari din estul Europei si din Asia si copii dezavantajati din liceul Richard Wurmbrand in Iasi.
                                       

Daca doriti sa daruiti pentru aceasta lucrare, pe pagina de web veti gasi datele bancare cit si un buton intitulat - Donate - pentru daruri prin carti de credit. Pentru a ajunge la pagina de web dati click pe linkul de mai sus. Deasemeni daca sunteti interesati in aceasta lucrare va rog sa raspinditi scrisorile noastre in bisericile din care faceti parte.
                                  
             
                    
Pace, 
Mihai Wurmbrand
   

 Politețea lui Iisus


Iisus a fost crescut într-o casă foarte mică. Toată familia trăia într-o casă cu o singură cameră. El a spus ulterior că o lumânare " luminează tuturor celor din casă". (Matei 5:15) Așa cum era obiceiul în Orient în acea vreme, această unică cameră a fost probabil împărțită uneori cu oile sau cu vitele proprietarului. Chiar și în condiții de sărăcie totală, oamenii care doresc să ducă o viață spirituală trebuie să "intre în odaia lor"; ei trebuie să-și asigure ore de intimitate absolută când pot fi singuri cu Dumnezeu. Un creștin cu mintea spirituală fuge de zgomotul lumii. Lumea nu ar trebui să fie ușor accesibilă. Telefoanele trebuie închise în timpul perioadei de rugăciune. Solitudinea cu Dumnezeu trebuie să fie cea mai importantă preocupare a zilei. Dacă citiți mai întâi ziarul, vă veți umple mintea cu minciunile sale. O casă creștină nu ar trebui să aibă televizorul și radioul deschis neîncetat. 

Vă scriu această scrisoare pentru a vă ajuta să ajungeți la o cât de mult posibilă apropiere cu Dumnezeu și să vă încurajez să fiți într-o comuniune plină de o încredere, precum cea a copiilor, cu Tatăl vostru. Prețuiți-vă intimitatea interioară dacă doriți într-adevăr să trăiți, nu doar să existați. 

La scurt timp după sfârșitul celui de-al doilea război mondial, eu păstoream o biserică în România comunistă. Țara era ocupată la acea vreme de o jumătate de milion de soldați ruși. Deoarece vorbeam rusește, am condus o lucrare evanghelică misionară printre aceștia. În timpul nopții, membrii bisericii noastre aruncau Evanghelii rusești și Biblii întregi în vagoanele de tren deschise unde acești ruși erau cazați. 

Am reușit să botez în secret un soldat sovietic în casa mea. După botez, l-am întrebat ce anume l-a apropiat de Iisus. El a dat uimitorul răspuns: "Politețea Domnului". El a fost impresionat de povestea din Evanghelia după Luca, capitolul 24. Domnul s-a întâlnit, după ce a înviat, cu doi dintre discipolii săi și a vorbit cu ei pe drum. "Când s-au apropiat de satul la care mergeau, El Sa făcut că vrea să meargă mai departe."(versetul 28). Este singurul loc în care Iisus este arătat ascunzându-și adevăratele intenții. El voia să rămână cu ei, dar ei trebuiau "să stăruie" (v. 29), Soldatul a spus: "Am tras din această poveste concluzia că Iisus este foarte politicos". Nu ar fi intrat în intimitatea cuiva. El vine în inima cuiva numai dacă este mult dorit.” 

"Urăsc comunismul", a continuat el, "pentru că este nepoliticos, prin îndoctrinarea și spălarea creierului de la grădiniță până la moarte, prin monopolizarea întregii media, a presei, a radioului, și prin obligarea noastră de a participa la întâlniri nesfârșite în care trebuia să le ascultăm învățăturile lor materialiste, ei pătrunzând în inimile noastre ca niște hoți, Suntem invadați de ei, Distrug odăițele în care cineva s-ar putea retrage, În Iisus, am întâlnit pentru prima dată o ființă politicoasă. Am fost foarte impresionat la citirea cuvintelor Fiului lui Dumnezeu: "Eu stau la usă și bat. Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra" (Apocalipsa 3:20). Comuniștii intră în casele noastre fără să bată la ușă, de aceea îi abandonez și vin la Iisus cel politicos". 

Acest om a iubit intimitatea. El îl iubea pe Iisus din cauza chemării sale blânde de a comunica cu Dumnezeirea în singurătate. 

Predicarea din ușă în ușă a ateismului. 

Comuniștii ruși au publicat o carte "Puterea cuvântului cel bun" a lectorului ateist Almazov. Acesta declară încă de la început că "Principalele porunci ateiste ale liderului nostru Lenin sunt: ireconciabilitatea militantă față de toate religiile și strategia și tacticile inteligente în războiul împotriva creștinismului. Mai este însă mult de lucru pentru a face țara noastră pe deplin atee“. Mai mult, descrie cum, la școala de fizică a Universității din Moscova, 800 de studenți au fost transformați în atei militanți (ce legătură are asta cu fizica?) care au trebuit să meargă din casă în casă la credincioșii de toate vârstele, pentru a-i convinge să-și lase credința. 

Înainte de începerea acestei activități, autoritățile au spionat oamenii pentru a obține informații exacte despre atitudinea religioasă a fiecărui cetățean din acel cartier. Cartea descrie, de asemenea, modul în care au invadat casele, indiferent dacă erau sau nu bineveniți. Intruziunea în intimitate este caracteristica numărul unu a comunismului. Definiția comunistă a unui individ este: o masă de oameni împărțită la milioanele de persone care o constituie. Comuniștii vor să ne pierdem unicitatea, capacitatea noastră de a avea o "odaie interioară". Comuniștii se lovesc de o înspăimântătoare opoziție: nu un partid politic sau o complot terorist, ci o opoziție a celor care își petrec zilele în singurătate și sunt deschisi numai iubirii lui Dumnezeu. 

Un sfânt căruia nu-i știm cu siguranță numele 

Soljenițân, scriitorul rus câștigător al premiului Nobel, expulzat din țara sa, spune în volumul al treilea din Arhipelagul Gulag povestea unui evanghelist. El nu a publicat niciodată volume de predici, nu a fost niciodată la televizor, nu a ținut mitinguri de masă. Numele lui nici măcar nu era sigur. Soljenițân spune că "pare că ar fi fost Alexander Sisoiev." 

Cum Crezul nu spune nici un cuvânt despre predicile lui Iisus, ci numai că a suferit sub Ponțiu Pilat, că a fost răstignit și îngropat, istoria ne spune despre acest om "numit poate Sisoiev" doar că era evanghelist și că a fost împușcat în lagărul de concentrare Kengir, după ce a petrecut mulți ani în închisoare, bucurându-se de o comuniune liniștită cu Domnul său. (Kengir este un sat din centrul Kazahstanului. În timpul perioadei sovietice, aici a fost înființat un lagăr de muncă al diviziei Steplag a Gulagului din Kazahstan, Lagărul, care se afla în apropierea orașului Dzhezkazgan din centrul Kazahstanului, lângă râul Kara-Kengir și unde se aflau aproximativ 5.200 de prizonieri, a fost scena unei remarcabile revolte a prizonierilor în vara anului 1954. Nota Editorului) 

În acel moment împușcarea nevinovaților era un fenomen de zi cu zi. Dar acest om "numit probabil Sisoiev" era un om deosebit. Cei care îl priveau " au priceput că fusese cu Iisus ", deși era neînvățat și de rând ca Petru și Ioan. (Faptele Apostolilor 4:13) Deținuții din tabără se resemnaseră cu bătăile și împușcarea celorlalți prizonieri, dar atunci când acest sfânt, al cărui nume nu este nici măcar sigur, a fost împușcat, întreg lagărul de peste 4.500 de prizonieri de drept comun - printre care erau ucigași, spărgători, hoți și aproximativ 500 de deținuți politici, s-au răzvrătit. Ei au refuzat să lucreze și au atacat gardienii. Cererea lor cea mai mare a fost ca persoana responsabilă de împușcarea acestui evanghelist să fie pedepsită. 

În cele din urmă, comuniștii au stins revolta după ce au ucis aproximativ șapte sute de prizonieri politici și infractori, care au murit arătându-și dragostea și solidaritatea cu un bărbat despre care nu știm nimic, cu excepția faptului că știa să-și păstreze intimitatea pentru a avea în liniște comuniune cu Dumnezeu, că avea o odaie interioară chiar și într-o celulă comună de închisoare. Poate că, în loc să avem conferințe despre metodele moderne de evanghelizare, ar fi mai important pentru noi să fim ca "cel al cărui nume era probabil Sisoiev". 

Am ales acest caz la întâmplare. Putem vorbi despre Zdorovets, bătut teribil într-o închisoare sovietică, despre Dubizki, căruia i-a fost oferită mâncare otrăvită în închisoare, despre Peter Siemens pe care comuniștii l-au numit un "otrăvitor de suflete", deoarece Siemens aducea oameni la Hristos. El a fost condamnat la trei ani de închisoare. Acești oameni nu sunt mari pentru ceea ce au scris sau au vorbit. Nu le cunoaștem cuvintele. Dar știm că au fost foarte singuri cu Domnul și, ca rezultat, strălucesc acum ca niște stele pe firmamentul Evangheliei și în memoria celorlalți prizonieri. 

Profetul a scris: " Domnul însă este în Templul Lui cel sfânt. Tot pământul să tacă înaintea Lui!". (Habacuc 2:20). Vă scriem pentru a vă chema la această tăcere profundă în care veți auzi vocea Domnului.

Richard Wurmbrand ↓

Vezi și:

Publicat de la
Etichete: ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)