Într-o noapte când nu
puteam dormi, am încercat cât de bine am putut, să-mi amintesc oaspeții care au
trecut prin casa mea. Fiind pastor, aceștia fuseseră foarte mulți. M-am
întrebat câți dintre aceștia ar fi putut fi îngeri? Unii dintre oaspeți cărora
le fusesem de ajutor în viață, au ajuns să-mi facă rău mie și familiei noastre.
Cum ar fi putut să fie aceștia îngeri? Alții mi-au făcut bine. Nimic totuși mai
mult decât sentimente umane normale. Nu păreau să se încadreze noțiunilor mele
de ființe cu adevărat angelice .
Din punct de vedere
spiritual, un om poate fi diferit de ceea ce ne apare in fața ochilor. Unii
oameni sunt adevărați diavoli. În timpul celor 14 ani îndurați în închisorile
comuniste din România, am întâlnit un torționar extrem de rău. El repeata
adesea: "Îi mulțumesc lui Dumnezeu, în care nu cred, că au venit astfel de
vremuri (se referea la comunism) șă-mi pot arăta întreaga mea răutate."
Într-adevăr un diavol într-un trup de om.
Alți oameni s-au
dovedit a fi îngeri sau noi nu știm cum să-i descriem mai bine de atât. Dacă am
putea vorbi cu o omidă și să-i spunem că într-o zi va putea zbura ici-colo ca
fluture multicolor, cu greu ne-ar crede. Dar acesta este miracolul creației lui
Dunmnezeu. Domnul Iisus explică cum contemporanii lui nu cunoșteau bine atât
Scriptura cît și puterea lui Dumnezeu. La înviere, credincioșii vor fi ca
îngerii! (Matei 22:29-30)
Soția mea Sabina a
fost deasemeni închisă de regimul comunist timp de aproape trei ani. A fost
închisă într-un lagăr unde timp de multe ore prizonierii spărgeau piatră cu
barosul și încărcau sau descărcau piatră în vagoane de tren, pentru construirea
canalului de pe Dunăre. Mai mult de 100,000 prizonieri erau ținuți în asemenea
lagăre. Mii dintre ei au murit aici. Comuniștii le spuneau deținuților, “vă
folosim aici până când muriți de foame sau de boală.”
Torturile suferite de
creștini în aceste lagăre comuniste erau dincolo de orice închipuire. Astfel,
de exemplu, fratele Terelai Petrica relatează: "Munceam în vecinătatea
morgii închisorii. Acolo, am fost zilnic martor al aducerii a 3-5 cadavre având
părți din picioare, capete sau coaste tăiate sau rupte (de la torturi.) Totuși
cei mai mulți prizonieri care mureau, mureau de foame. Frigul de gheață ne
termina pe toți, pentru că nu erau ferestre și uși în timpul iernilor grele și
viforoase. Ușile și ferestrele erau puse și închise ermetic totuși în timpul
verii (pentru a ne tortura cu căldura înnăbușitoare). “ Fratele Szekely Balint
închis tot acolo, a scris: “Unde eram eu ținut in Lagărul de muncă de la Canal
moartea unei persone era considerată la fel de important ca moartea unei muște.
Odată, șeful paznicilor a lovit pe cineva atât de puternic încât i-a rupt mâna.
Ofițerul comandant al coloniei “Cinci Creste” din cadrul acestui lagăr de muncă
i-a obligat pe deținuți să se întindă pe jos și a dansat pe corpurile lor
precum dansul unui urs, pentru că avea cu mult peste 100 kg.“ Și fratele Prodan
Ioan își amintește: “În privința lagărului de muncă Canalul Dunărea -“Calvarul”,
aș descrie cum morții erau aruncați dezbrăcați în gropi puțin adânci, pentru
că, datorită înghețului, ceilalți prizonieri nu puteau săpa prea adânc.
Primăvara, câinii scurmau mormintele și măncau cadavrele. Acesta a fost
infernal comunist.” Alt creștin, Stefanache Dragomir descrie deasemeni: “A fost
cel mai îngrozitor lagăr de exterminare pe care populația l-a cunoscut. Am fost
lăsat afară să mor înghețat și am fost gășit de niște oameni într-un șanț. Cei
care m-au găsit și-au dat seama că nu sunt mort dar îmi pierdusem în totalitate
cunoștința.”
Soția mea povestea un
miracol care s-a întâmplat în timp ce era deținută în acest lagăr de muncă:
“Într-o duminică când am fost aduse înapoi în celula noastră de închisoare,
cinci dintre cele șase femei ne-am adunat pe ciment, sub pat, pentru a ne putea
ruga fără să fim văzute prin vizeta din ușă. Nu aveam Biblie dar repetam în
șoaptă, din memorie, pasaje din Biblie despre Sfântul Ștefan care înainte de a
fi omorât cu pietre, “plin de Duhul Sfânt, și-a pironit ochii spre cer, a văzut
slava lui Dumnezeu, și pe Iisus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu”
(Faptele Apostolilor 7:55) Din nou despre Sfântul Ștefan: “Toți cei ce ședeau
în sobor s-au uitat țintă la Ștefan, și fața lui li s-a arătat ca o față de înger
“ (Faptele Apostolilor 6:15)
“În timp ce vorbeam
cu voce scăzută sub pat despre Sfântul Ștefan, aveam printre noi o doamnă care
fusese una dintre cele mai bogate femei din România. Ea nu era credincioasă. Se
afla în închisoare pentru că soțul ei fusese unul dintre personalitațile
politice ale țării înainte de venirea la putere a comuniștilor. Ea a spus,
"Mă întreb despre voi creștinii, păreți a fi femei inteligente, cum puteți
crede că Ștefan, aflat în fața dușmanilor lui și știind că va fi omorât, cum puteți
crede că fața lui putea fi atât de frumoasă?” O doamnă creștină a răspuns,
"Îmi pare rău pentru tine. Tu nu-l cunoști pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu.
Dar oricând Iisus vine în inima cuiva, El nu vine niciodată singur, El vine
întotdeauna cu bogățiile Lui. El vine cu îngerii Lui. El vine cu Gloria Cerului
și astfel că atunci când Iisus vine în inima ta pentru a-ți fi Domn și
Mântuitor, El aduce și frumusețea Sa. În felul acesta Ștefan a putut fi frumos
precum un înger. “
“În mijlocul acestui
dialog, deodată ,ușa se deschide. Paznicul intră și vine direct către locul
unde eram adunate sub pat, ne-a scos pe toate afară și ne-a dat fiecăreia o
bătaie zdravănă. Cu sângele curgând din mai multe răni, ne-a aruncat înapoi în
celulă. Noi, creștinii știam foarte bine care era prețul pe care trebuia să-l
plătim dacă vorbeam despre Biblie sau dacă ne rugam. Ne era însă teamă pentru
această doanmnă care nu era creștină, cum va reacționa și ce va spune?
“În timp ce ne
gândeam la asta, prima care mi-a vorbit a fost fosta doamnă foarte bogată care
acum era săracă și înfometată, cu fața sângerând, mânjită de sânge și lacrimi.
Ea a spus, "Acum știu foarte clar, într-adevăr comuniștii îi prigonesc pe
creștini, foarte clar că ne-au bătut pentru că am vorbit despre Iisus. Foarte
clar este pentru mine că aceasta este cea mai bună dovadă că Dumnezeul vostru
este într-adevăr Dumnezeu. Și că Iisus al vostru va fi întotdeauna pentru mine
Mântuitorul meu." Dar ea nu știa că în acel moment, fața ei mânjită de
sânge și lacrimi, strălucea și era frumoasă precum fața unui înger”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.