După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

Se afișează postările cu eticheta Daniel Miheț. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Daniel Miheț. Afișați toate postările

duminică, 26 aprilie 2020

Daniel Miheț 🔴 Un Dumnezeu care primește pe cel care se îndoiește…


Toma inseamna “geman”. Oare are de a face cu asemanarea dintre indoiala lui si indoila noastra?

Este pacat sa ne indoim, este loc pentru indoiala in viata crestinului? Am auzit la fel ca si dumneavoastra ca nu trebuie, ca nu se cade “sa ne indoim in intuneric de ce ne spune Dumnezeu in lumina”, ca orice gand de indoiala trebuie respins, e negativ, trebuie doar sa proclamam puterea si bunatatea lui Dumnezeu. Suna bine, teoria e buna dar practica ne… incurca… Suna bine dar in Biblie vedem ceva diferit.

Ne aducem aminte ca Ceausescu si politica lui nu lasau loc plangerii in popor, toti trebuiau sa-I slaveasca numele si s-a mimeze bucuria si incantarea de a-I slujii cu “ardoare”.  Daca cineva nu se conforma erau repercusiuni si nu se lasa de cunoscut in afara ca nu cumva si altii sa primeasca idei…  Dumnezeu e onest, nu se “auto-protejeaza”, ne ingaduie sa vedem ca nu intotdeauna oamenii mari ai credintei au fost increzatori… El nu ne cere sa ne inabusim simtirile, sa ni le negam… El ingaduie lacrimilor noastre sa curga si da voie durerii noastre sa se exprime.

Duhul Sfant a ingaduit sa ne fie relatat faptul ca in durerea lui Iov (Iov 3:3) si Ieremia (Ieremia 20:14) si-au blestemat ziua lor de nastere, ca David s-a plans de nenumarate ori impreuna cu Habacuc “pana cand Doamne ma va asupri dusmanul?” (Psalmi 12:1, Habacuc 1:2), ca Ilie s-a descurajat asa de mult ca si-a dorit sa moara 1 Regi 19:4 (mai adaugam la aceasta cerinta si pe Iona 4:9) iar Ieremia fost asa de frustrat ca a izbucnit: “M-ai induplecat si m-am lasat induplecat!” (Ieremia 20:7). Isus insusi a strigat: “Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?” Toate acestea nu sunt legende extra biblice ci inserari in cuvintele sacre inspirate de insusi Dumnezeu despre slujitorii Sai. El nu se da in spate sa ne arate ca viata cu El nu este intotdeauna o biruinta, o bucurie ci si o infrangere cu frangere si multe lacrimi… Aceasi Biblie care are psalmii de lauda are si psalmii de plangere….

Adevarul este ca indoiala face parte din spectrul credintei. Credinta nu exclude indoiala decat pentru cel care nu vrea sa o recunoasca. Am fost acolo si inca mai sunt si sunt convins ca multi altii ca si mine. Indoiala este rezulatul ratiunii noastre. Atat timp cat gandim, analizam si avem intrebari vom avea si indoieli. Indoiala dispare doar in fata faptelor concrete: 1+1=2. In fata faptelor indoiala se apleaca. Problema este ca noi nu avem intotdeauna fapte concrete cu care sa infruntam dubiile noastre: de ce unii nu sunt atinsi de virus si altii da, de ce unii sunt vindecati si altii mor, de ce unii “primesc raspuns la rugaciune” si altii nu, cum voi face fata…? Unde este ratiune vor fi si intrebari si multe fara raspuns… atunci indoiala se strecoara asa cum a facut-o la sfintii pomeniti inainte… Nu, noi nu vom intelege niciodata pe deplin mintea si planurile lui Dumnezeu si de aici problema cu indoiala… “Gandurile Mele nu sunt gandurile voastre” (Isaia 55:8,9). “Cine a cunoscut gandul Domnului ca sa-I poata sfatui?” 1 Corinteni 2:16. “O, adâncul bogăţiei, înţelepciunii şi ştiinţei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecăţile Lui şi cât de neînţelese sunt căile Lui! Şi în adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui? Romani 11:33,34.

Dar ce-I de facut? Cum sa invingem indoila? Acolo unde ratiunea esueaza dragostea izbuteste.

luni, 20 aprilie 2020

Daniel Miheț 🔴 Poruncim virusului sau ne rugăm lui Dumnezeu? Mustrăm sau ne pocăim?


Recent am vazut si auzit voci influente chemand crestinii sa mustre virusul si sa-I porunceasca sa se opreasca.

In Biblie Noe nu a mustrat ploaia, Moise nu a mustrat plagile, Daniel nu s-a rugat impotriva duhului de robie babiloniana, Ezra, Neemia s-au pus pe genunchi vorbind lui Dumnezeu marturisandu-si pacatul poporului. Apostolii si primi crestinii au prezentat lui Dumnezeu amenintarea persecutiei rugandu-l pe Dumnezeu sa isi intinda mana (Fapte 4:29,30). Solutia pentru vindecare si vremuri de inviorare, varianta biblica este "pocainta"...

Mai este 2 Cronici 7:14 pentru noi astazi? este intrebarea ridicata in popor atat intre romani cat si intre britanici. Aceasta a fost o chemare la pocainta cand poprul lui Dumnezeu s-a departat de El. Principiu: Cnd poporul lui Dumnezeu se indeparteaza de El lucrurile nu merg bine. O vedem la fiul risipitor cat si la oaia ratacita nu doar in Vechiul testament.

Daca cineva are dureri abdominale nu isi va bandaja piciorul… Adevarata cauza a bolii trebuie adresata. Daca cineva are temperatura, o persoana responsabila va cauta un doctor ca sa-I indentifice simtomul si sa-i urmeze reteta. Care este de fapt, prescriptia Bibliei pentru aceste vremuri de restriste?

Ma gandesc ca atunci cand o urgie loveste trebuie si noi sa ne uitam la adevarata cauza. “Dar nu este cazul aici”… vor spune unii… Haideti sa ne uitam la procentajul celor devotati lui Dumnezeu in tara, la valorile noastre morale si spirituale, la lucrurile, la divertismentele in care ne-am complacut, la prioritatea Cuvantului lui Dumnezeu si a rugaciunii in casele noastre, la inchinarea in duh si in adevar in vietile noastre si a bisericilor… Intr-o vreme cand noi am preluat conducerea bisericilor uitand ca nu noi ci Dumnezeu este Stapanul, ajungand sa procedam exact ca si in vreamea imparatilor lui Israel punand preoti pe orisicine dorea (1Regi 13:33), intr-o vreme cand daca Dumnezeu si-ar lua Duhul Sau si credinciosii nici nu ar observa continuand din inertie…. ma intreb: nu suntem noi aceia pe care Isus i-a avertizat de pericolul de a pune lumina sub obroc si de a-si pierde puterea de a sara?...  Cine altcineva a fost incredintat cu aceste doua ingrediente esentiale care pot face de cunoscut lumii pe Isus?... Si noi am esuat…

Cu toate acestea am vazut si auzit mai departe si mai aproape in Marea Britanie cat si in Romania mesajul pocaintei respins, categorisit ca “apasator si impovarator” fiind inlocuit cu “i-a pozitie, afirma autoritatea ta peste boala, porunceste virusului” de parca Dumnezeu ar avea nevoie de autoritatea noastra... Unde am vazut un astfel de crestinism practicat in Noul Testament? Nu gasim pentruca era prea "imbatranit" pentru acest “crestinism contemporan”… Crestinismul dupa Isus a fost radical de diferit:

Isus si-a inceput lucrarea predicand “Pocaiti-va, Imparatia lui Dumnezeu este aproape!”, si-a continuat lucrarea cu acelasi mesaj al pocaintei ("cum isi aduna closca pui asa v-am adunat Eu dar voi nu ati vrut”), dupa ce a inviat din morti le-a incredintat ucenicilor “să se propovăduiască tuturor neamurilor, în Numele Lui, pocăinţa şi iertarea păcatelor” (Luca 24:47) instructie pe care Petru si Pavel au luat-o in serios ceea ce i-a si bagat in multe necazuri.  Ultimele chemari ale lui Isus adresate celor sapte biserici in Apocalipsa au fost: “pocaieste-te!”, “intoarce-te la dragostea dintai!”.

Daca 2 Cronici 7:14 se afla in Vechiul Legamant pentru Israel ce ne facem cu Fapte 3:19 in Noul Legamant pentru biserica unde foarte clar se afirma: “Pocaiti-va si intoarceti-va la Dumnezeu ca sa vi se stearga pacatele si sa vina vremuri de inviorare”? Este acelasi principiu intr-o forma mai condensata: aceasi chemare la pocainta.

marți, 31 martie 2020

Daniel Miheț 🔴 Degetul lui Dumnezeu

Exod 8:19

Este Corona, lucrarea lui Dumnezeu? Unii zic nu altii spun da. Primii vor sa gaseasca o scuza pentru Dumnezeu, sa-l absolve de orice rau iar ceilalti il prezinte pe Dumnezeu ca si un Dumnezeu al razbunarii, un fel de Poseidon cu tridentul in mana gata sa trazneasca in cine nu-I place…
Ca sa raspundem intrebarii, cred ca exodul copiilor lui Israel ne ajuta sa gasim raspunsul corect.

Dumnezeu trimite pe Moise la Faraon cu mesajul: “Lasa poporul Meu sa plece” Faraon nu asculta. Dumnezeu in mod gradual incearca sa-l convinga prin diferite interventii miraculoase. Faraon nu se lasa induplecat ci de fiecare data reuseste prin magicienii lui sa reproduca semnele lui Dumnezeu … pana la a patrulea semn, al paduchiilor… Neputinciosi sa mai tina pasul, magicienii avertizeaza: “acesta este degetul lui Dumnezeu!”
Daca Faraon s-ar fi lasat convins, dezastrul in masa putea fi oprit…

Cum putem sti daca Corona este degetul lui Dumnezeu?
In Exod Degetul lui Dumnezeu reveleaza:
Un Plan: sa scoata pe Israel din robia Faraonului
O Limita: vrajitorii au ajuns la un capat
Un Mesaj: “Lasa popurul Meu sa plece!” Am auzit durerea lui…

Daniel, mana de pe perete
Belsatar a profanat vasele de la templul Domnului folosindu-le la petrecerea lui.
Un plan: sa opreasca profanarea Numelui Sau
O limita: Belsatar impietreste, nu poate reactiona
Un mesaj: “Numarat, cantarit si impartit” Imparatia este luata de la el.

Isus si degetul lui Dumnezeu in Luca 11:20
Planul: sa fie introdusa Imparatia lui Dumnezeu
Limita: nu s-a mai vazut asa autoritate de a scoate demoni printr-o singura porunca
Mesajul : recunoasteti ca Isus este Fiul lui Dumnezeu

Faptele apostolilor:
Planul: inceputul si dezvoltarea bisericii
Limita: Mai marii preoti nu au putut opri propovaduirea Evnagheliei
Mesajul: pocainti-va si credeti in Cel pe care l-ati rastagnit

Virusul:
Planul: venirea a doua a lui Hristos
Limita: oamenii nu pot opri raspandirea virusului
Mesajul: luati aminte, pregatiti-va si pocaiti-va

A trimis Dumnezeu virusul, este el pedeapsa Lui?
Isus a fost intrebat intr-o imprjurare daca niste Galileeni care au fost omorati de Pilat a fost din cauza ca erau mai pacatosi. El le raspunde ca nu erau mai pacatosi ca si altii ci ca moarte drastica ca si a celor 18 peste care a cazut turnul de la Siloam este ca sa faca pe oameni sa se gandeasca la propria lor moarte… El nu a negat realitatea pacatului dar a avertizat la consecinta lui….
Ca si Faraon si Belsatar noi am luat din ce apartinea lui Dumnezeu si am folosit in interes propriu. In biserici, preoti si pastori  au uitat cui apartine biserica si au tratat-o ca si propria lor afacere si investitie… “Ierobom a pus preoti … pe oricine dorea , il sfintea preot al inaltimilor.” 1 Imparati 13:33
Noi am tratat viata pe care am primit-o de la El ca fiind a nostra, copii pe care i-am conceput ca fiind alegerea noastra de ai avea sau nu avea, genul care l-a primit ca fiind preferinta nostra, sanatatea, serviciile, timpul ca fiind noi stapani pe ele. Noi nu am fost meniti sa functionam fara El…

Ne-a pedepsit Dumnezeu?
Mai degraba ne-am pedepsit noi pe noi insine. Am cules ce am semanat: “Nu va inselati, Dumnezeu nu se lasa batjocorit…” Galateni 6:7. Faraon si-a cules propriile sale fapte egoiste si megalomanice de a abuza oamenii, un popor care nu-I apartinea lui, iar Belsatar si-a cules dupa propria lui aroganta de a profana lucrurile lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu a creat virusul dar il foloseste ca sa transmita un  mesaj: “ati fost creati sa functionati in comuniune cu Mine.”
Degetul lui Dumnezeu a pregatit si o cale: mielul pascal… a fost o iesire pentru toti care se plasau sub sangelel lui pus pe usiorii usii. La cruce a fost o provizie de sange pentru mantuirea nostra….

Acest virus a fost profetit in Matei 24, nu este sfarsitul dar sigur este inceputul sfarsitului… o atentionare pentru cei care vor sa continue sa traiasca in razvratire fata de Dumnezeu.

Am ajuns la limita noastra, idolii nostri s-au dovedit neputinciosi in fata Coronei… toate resursele nostre de placere din industria distractiei cu idolii ei din muzica, sport, fime, petreceri nu mai pot ajuta o lume suferinda, banii afacerilor nostre nu o mai pot face… Tot ce ne-a mai ramas nu mai este decat sanatatea nostra si mancarea cu care incercam sa ne-o precupetim… Dintr-o data suntem mutumiti cu asa de putin…

Ajutorul ne vine doar de la Dumnezeul pe care L-am ignorant in tot acest timp… Dumnezeu ca si tatal fiului risipitor ne asteapta inca sa ne vedem pacatul si sa ne intarcem la El vazand ca placerile de o clipa ale pacatului nu ajuta si sa ne pocaim. Invitatia Lui inca ramane: “Daca poporul Meu peste care este chemat nmele Meu, se va smeri, se va ruga si va cauta fata Mea, il voi asculta din ceruri si ii voi tamadui tara….” 2 Cronici 7:14.
Pe femeia prinsa in preacurvie Isus nu s-a grabit sa o pedepseasca, rusinea ei i-a fost indeajuns totusi si-a folosit degetul Sau scriind in nisip afirmand: Nu te osandesc, du-te dar si sa nu mai pacatuiesti.”

Acelasi mesaj ni-l trimite si noua prin Corona: viata este fragila, ca si un abur, daca vrei sa te bucuri de ea da-mi-o inapoi Mie si recunoaste-Ma ca si Datatorul si Sustinatorul vietii tale. Exista speranta daca tu devi copilul Meu, Eu ingrijesc de copii Mei”

miercuri, 27 noiembrie 2019

Daniel Miheț 🔴 “Nu te teme!”

“Caci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frica”…

 “Nu te teme!” Se face mult caz si se foloseste foarte usor aceasta expresie biblica. De obicei  o atasam la temerile nostre despre finante, sanatate, viitor, efectul situatiei politice si economice….  Totusi toate aceste aspecte se relationeaza inca la lumea noastra mica…

Este bine dar nu intru totul…

Este ca si cum Dumnezeu ne-ar da un cec in alb pe care noi numai trebuie acum sa-l umplem cu ce vrem noi si gata: Nici o frica, apuc, iau, pretind ce-mi trebuie ca doar… “fara frica!”…

“Nu te teme”-le pe care Dumnezeu il are in vedere are de a face cu consecinta slujirii noastre pentru El, cu o insarcinare, o misiune pe care El ne-a incredintat-o. “Nu te teme” are de aface cu orice tu vei putea sa intampini sau sa suferi datorita chemarii si slujbei pe care El ti-a incredintat-o.

Lui Iosua Ingerul i-a spus “Nu te teme!” inainte de a I se incredinta marea responsabilitate de a cucerii Canaanul recunoscut pentru uriasii Nefilim care locuiau acolo. Lui Ghedeon, i-a fost adresata aceeasi incurajare inainte de a fi trimis cu o mana de oameni sa cuceresca o intreaga armata. Moise a primit aceeasi porunca atunci cand se indoia de propriile sale abilitati de oratorie si conducere. David a stat fara teama in fata unui munte de Goliat care hulea numele Dumnezeului sau stiind ca el este chemat sa “ia aceasta ocara de deasupra lui Israel”. Daniel si prietenii lui au stat neclintiti in fata imparatului cand au fost amenintat cu moartea si cu groapa leilor pentru ca si-au inteles bine chemarea lor la a sluji fara compromis idolatric Dumnezeul lor in captivitate. Neemia si-a incurajat poporul cu un “nu va temeti” motivat de slujba zidirii zidului Ierusalimului. Pavel si Petru au ramas statornici in fata calailor care isi ascuteau lamele care aveau sa ii decapiteze. Timotei a fost indemnat cu gura de moarte de catre acelasi Pavel sa ramana fara frica in fata unor enoriasi care cereau mesaje motivationale, inspirationale care sa le gadile urechile si nu mesajul Evangeliei care avea menirea ”să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire”… 2 Timotei 3:16

“Nu te teme!” Cand fac aceasta afirmatie ma gandesc la fratii nostri crestini lasati fara adapost in Siria, Irak si prin tarile unde sunt persecutati, mai repede decat sa ma gandesc la a nu-mi fi frica pentru finantele mele (mi se pare chiar o obraznicie sa predic acesta versiune a prosperitatii evangheliei europenilor cand stiu cum altii sufera pe seama acestei lipse…), ma gandesc la vietile noastre timide cand este vorba sa stam pentru credinta in Dumnezeu, sa stam pentru cei napastuiti, pentru cei fara de aparare ucisi in pantece inca inainte sa poate sa ia prima lor gura de aer neputand astfel nici sa mai produca primul lor scancet de durere, pentru mamele lasate fare de copii si copii rupti de la parinti chiar de catre institutiile insarcinate sa-I ocroteasca…

Noi strigam tare: “Fara frica!” dar ne este teama sa infruntam propriul pacat in viata noastra si in societate, sa stam pentru onoarea lui Dumnezeu ca David de odinioara, sa ne pierdem vietile pentru El, sa ne lepadam de noi insine si sa ne luam crucea…

Isus ne-a spus noua si ucenicilor: “nu va temeti” si apoi ne-a dat un duh nou, “nu de frica ci de putere” 2 Timotei 1:7.

luni, 21 octombrie 2019

Daniel Miheț 🔴 “Dacă poporul Meu … se va smeri…” Puterea smereniei

O veste mai sumbra decat alta in fiecare zi pentru crestini. Ne vedem tot mai mici, mai incoltiti, ingrijorati pentru viitorul nostru dar mai ales al copiilor nostri… “oi in mijlocul lupilor” (un articol publicat in 26 Ianuarie 2019) dar acestor “oi duse la taiere” promisiunea ne este data ca “suntem mai mult deca biruitori” prin Pastorul oilor care ne iubeste. Puterea si biruinta aceasta stau chiar in slabiciunea  aparenta ochiilor oamenilor, in smerenia la care Dumnezeu isi cheama poporul Sau….

1. Atat timp cat avem chemarea lui Isus pentru post si rugaciune noi inca suntem chemati sa ne smerim (Matei 9:15). Postul si smerenia merg mana in mana.  Avem: rugaciune staruitoare (Fapte 1:14), cutremuratoare (Fapte 4:31), necurmata (Fapte 12:5), rugaciuni cu post (Fapte 15:30), rugaciuni fierbinti (Iacov 5:17) si rugaciuni “sacaitoare” (Luca 18:1-8). Tot ce au aceste rugaciuni in comun este pasiunea, agonia, povara. Cand acestea se resimt in inima poporului lui Dumnezeu apare starea de smerenie care ne impinge sa cautam fata Domnului pentru natiune.

2. Chemarea din 2 Cronici 7:14 de a ne smeri si ruga este adresata “poporului Meu, care poarta numele Meu” nu necredinciosilor. Noi suntem parte a problemei, noi suntem “o preotie imparateasca” (1 Petru 2:9). Ca si preoti avem datoria sa mijlocim pentru popor, pentru natiune… Daca noi nu, cine sa o faca? Daca biserica, care este trupul lui Hristos formati din pacatosi mantuiti, nu se indentifica cu semeni nostri de pacatosi pierduti , atunci cine sa o faca, ingerii? Daniel s-a inclus pe el insusi in rugaciunea de marturisire (Daniel  9:5), Ezra la fel (Ezra 9:6), Neemia la fel si el (Neemia 1:4), Pavel s-a vazut cel mai mare dintre pacatosi (1 Timotei 1:15)… Ce facem noi, ca nu suntem mai sfinti decat ei…? Sa nu ne vedem parte a problemei este sa cadem in aceeasi aroganta cu fariseul care ii multumea lui Dumnezeu ca este deasupra pacatosului (Luca 18:9-14)

3. Firea trebuie sa isi stie locul. Atat timp cat firea nu este eradicata  noi suntem chemati sa umblam smerit cu Dumnezeul nostru (Mica 6:8, 1 Petru 5:6). Ultimul lucru care firea si-l doreste este sa se smereasca. Sti daca esti in fire sau in Duh dupa cum raspunzi chemarii de smerire. “Isus n-a crezut de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu ci S-a  dezbracat de Sine insusi,… S-a smerit…” (Filipeni 2:7,8). El ne-a spus ca cel mai mic va fi mai mare (Luca 22:26) si ne-a cerut sa-L urmam aplecati cu jugul Lui pe umeri (Matei 11:29).

Factorul comun al tuturor trezirilor a fost rugaciunea agonizatoare. Evidenta lucrarii Duhului Sfant atat pentru penticostal si cat si pentru baptist este ca Duhul ne apleaca. El nu ne va permite sa stam drepti, falnici si mandri pentruca acesta este principiul Sau de lucru “trebuie ca El sa creasca si eu sa ma micsorez” (Ioan 3:30). Unde Duhul stapaneste Hristos este inaltat si firea rastignita.

duminică, 13 octombrie 2019

Daniel Miheț 🔴 Un Isus de mâna a doua…

Raul Iordan continua sa atraga oameni care isi doresc sa fie botezati in apele lui. Chiar si celebritati. Una din ele si-a ofensat proprii “fani” si si-a cerut iertare pe retelele sociale. Acum, poti sa-ti ceri iertare ca si cand iti pare rau/regreti ca ai facut pasul respectiv (de a te boteza) sau ca si cand iti pare rau ca altii nu pot sa intelega pasul atat de important al botezului si ce inseamna aceasta pentru tine. Cat despre toti cei botezati timpul va dovedi valoarea botezului si a Hristosului pentru care s-au consacrat.

Sunt doua feluri de Hristos caruia ne daruim: unul vrednic si unul nevrednic.

Cel vrednic, este Hristosul pentru care nimic nu este prea mult, prea scump, ca sa jertfesti pentru El. Nu este niciun pret prea mare ca sa lasi tot si sa-L urmezi cand intelegi ca El a lasat tot ca sa te aiba.

Al doilea Hristos este cel nevrednic… adica El este vrednic dar cu masura: “atata timp cat… imi umple golul vietii, imi iarta pacatele si imi asigura cerul, ma vindeca, imi restaureaza viata, ma implineste, ma face popular cu multi admiratori si “followers”, etc. Un Isus nevrednic este unul pe care il poti adauga la cee ce deja ai. Este unul care nu deranjeaza, sta acolo unde il pui, nu interactioneaza, nu cere nimic ci numai ofera. El nu are un jug, nici plug si nici o cruce de oferit ci doar “libertate” (desi mantuirea este gratuita ucenicia nu este lipsita de cost...). Nu pretinde loialitate totala, este tolerant si intelegator… poti continua prietenia cu lumea cat si “prietenia” cu El… cand este convenabil… (Iacov 4:4)

Alegerile in viata le facem in functie de valoarea pe care o acordam lucrurilor din jurul nostru. Ai in casa lucrurile care le consideri valoraose pentru tine, masina, locuinta, computer, haine, etc… Sunt altele mult mai valoroase decat ce ai tu dar in functie de cat iti permiti ai ceea ce ai considerat ca are valoare pentru tine. Imi plac bicicletele de curse. Am cautat, tatonat, analizat si am vazut multe biciclete valoroase, de calitate foarte buna dar cu toate acestea nu am luat niciuna dintre ele … Mi-am luat una second hand, care am considerat ca este valorasa pentru bugetul meu…

De cate ori nu il tratam pe Isus in felul acesta?...  Vrem un Isus care sa se incadreze in “bugetul jertfei, consacrarii noastre” pentru El… Vrem un Isus cu masura….unul second hand… Pavel spune ca se poate sa primim “un alt Isus” (2 Corinteni 11:4). Isus spune ca unul care apreciaza o piatra pretioasa vinde tot ce are doar ca sa o poata poseda (Matei 13:45,46). Pare o nebunie sa dai tot pentru o perla dar exact aceasta inseamna si insumeaza viata cu Isus…. El devine si este “margaritarul vietii noastre” pentru care nimic nu este prea mult sa dau, sa jertfesc…. La “Caci atat de mult a iubit Dumnezeu lumea incat a dat pe Fiul Sau”…. raspunsul nostru ar trebui sa fie reciproc “atat de mult (Daniel, Ioan, Maria, etc…) il iubeste pe Isus ca a dat” … tot ceea ce e mai valoros, pretios pentru el/ea care ar putea sta in calea unei daruiri, consacrari  si cunoasteri reale, profunde al acestui Isus…. Pavel a socotit totul ca “un gunoi” “fata de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Hristos”… (Fiipeni 3:8)

Apocalipsa ne arata ca cerul este locul unde se aclama: “Vrednic este Mielul!” (Apocalipsa 5:12) Daca Isus nu ne este vrednic aici pentru noi atunci cerul va fi stanjenitor…. caci cerul este locul celor care L-au considerat pe Isus atat de vrednic incat “nu si-au iubit viata lor nici pana la moarte” pentru El (Apocalipsa 12:11).

luni, 7 octombrie 2019

Daniel Miheț 🔴 Se caută "ţapi ispăşitori"…

A sosit si acea vreme… am citit-o pe stiri… “Crestinii sunt vinovati de sinuciderea din randul LGBT”,  “Invatatura biblica despre homosexualitate nu este compatibila cu demnitatea umana” in urma cazului doctorului britanic David Mackereth

M-am dus cu gandul la “tortele lui Nero. Un lucru este cert ca s-au gasit vinovatii, se cauta ”tapi ispasitori”: in aceasta societate inclusiva in materie de rasa, religie, gen, etc o singura categorie nu este inclusa… crestinii. “Destul este destul” cum spune englezul…, nu mai este loc, spatiu, drepturi, favoruri… Ne aminteste de ce spunea Pavel: “Până în ziua de azi am ajuns ca gunoiul lumii acesteia, ca lepădătura tuturor” 1 Corinteni 4:13. Crestinii, ca si in Comunism sunt “priviţi ca nişte înşelători, măcar că spunem adevărul; ca nişte necunoscuţi, măcar că suntem bine cunoscuţi; ca unii care murim şi iată că trăim; ca nişte pedepsiţi, măcar că nu suntem omorâţi;” 2 Corinteni 6:8,9. “Ei, de care lumea nu era vrednica”… spune in Evrei 11:38.

Sa ne mai mire? Nu, “nu mai este nimic nou sub soare”… Crestinii sunt doriti ca si “tapi ispasitori”, crestinii nu mai sunt doriti in lume, dar si Isus ne vrea sa ne ia din lume… “In casa Tatalui Meu sunt multe locasuri…. Ma voi intoarce sa va iau cu Mine…” Ioan 14:2,3.

“Ei, de care lumea nu era vrednica”… sunt cu adevarat privilegiati deoarece ei dovedesc ceva: ca de fapt desi in lume  ei nu apartin acestei lumi…
 
Acum cand se arata adevarata fata a tuturor lucrurilor separarea cea mare se face de cunoscut. “Ei, de care lumea nu este vrednica” dar mai mare ingrijorare e cu aceia de care lumea este vrednica deoarece “Şi lumea şi pofta ei trec, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac” (1 Ioan 2:17).

Chemarea inca ramane: “sa nu iubiti lumea, nici lucrurile din lume...” (1 Ioan 2:15), “sa nu va potriviti chipului veacului acestuia ci sa va prefaceti prin innoirea mintii voastre” (Romani 12:2) … 

sâmbătă, 28 septembrie 2019

Daniel Miheț 🔴 Punând lucrurile în perspectivă

In aceasta saptamana s-a condus o campanie masiva, resimtita si in Marea Britanie, chiar si in orasul in care locuiesc, cu sute de copii din scoli participand la protestul organizat impotriva incalzirii globale. Aceasta a culminat cu faimoasa adresare a adolescentei Greta Thunberg Natiunilor Unite in New York.

Cred ca putem invata ceva de la orice se intampla in jurul nostru. Scopul nu este sa dezbat ce Greta a afirmat ci sa vedem cum noi ca si crestini ne putem evalua umblarea, actiunea si ravna la randul nostru.

Aparatorii de mediu si crestinii impartasesc acelasi mesaj de prevenire a pericolului in care se afla omenirea; mesajul unei grupari este acceptat (cel putin promovat) pe cand mesajul celalalt este ridiculizat si respins.

Mesajul care vrea sa apere ecologia este un mesaj al pericolului, disperarii si al condamnarii; mesajul Bibliei de a chema la mantuire o lume pe cale sa piara este prezentat printr-o cruce, simbolul dragostei sacrificiale a lui Isus prin care este oferita o nadejde prin credinta si pocainta celor care il primesc. Ioan 1:12,13

Crestinii cred oare Biblia cand cheama oamenii pentru a-si salva sulfletele asa dupa cum ecologistii cred in nevoia de a face ceva pentru salvarea ecosistemului?

Salvarea planetei arata ca fiind o cauza nobila pentru care se merita sa lupti. Ce putem spune despre chemarea credinciosului la “lupta cea buna” dusa de Pavel si ucenicii Domnului Isus prin care raspandeau mesajul salvarii prin credinta in Isus pana dincolo de moarte? 2 Timotei 4:7

Este salvarea unui suflet mai putin importanta decat salvarea palnetei? Matei 16:26

Daca distrugerea planetei este o realitate atat de serioasa, este mesajul salvarii sufletului pueril, lipsit de importanta pentru muritorii pamantului?

Daca frica de a avea un mediu fragil este rationala este oare avertizarea Bibliei cu privire la vulnerabilitatea vietii irationala?

sâmbătă, 4 mai 2019

Daniel Miheț 🔴 De ce persecuția creștinilor nu cauzează solidaritate globală?


“Noi vrem ca fiecare sa stie ca noi suntem ei, ca ei sunt noi, ca noi suntem si ca intotdeauna vom fi mai puternici impreuna.” Sunt cuvintele afisate pe pagina de suport financiar GoFoundMe pentru sponsorizarea unui mural urias infatisand pe Jacinda Ardern, priministrul Noii Zeelande imbratisand o persoana musulmana in urma exploziei de la moschea din Christchurch unde au murit 50 de persoane.
S-au strans pana acum $11.000.
In timp ce si noi deplangem astfel de atrocitati si ne doare inima sa vedem oameni murind, ne intrebam de ce exista o asa de mare lipsa de reactie cand biserici crestine cu un numar mult mai mare de oameni si copii sunt distruse ca si in Siri Lanka? Practic aproape nu mai exista un loc care sa faciliteze existenta si dezvoltarea in pace a crestinilor indifferent ca vorbim de America, Europa, orientul mijlociu, Africa, Asia sau emisfera sudica… De ce trebuie semnate petitii online pentru a motiva Natiunile Unite sa ia atitudine? De ce aceste crime nu sunt mentionate in mass media si chiar daca sunt amintite se face doar in trecere?
Raspunsul se afla in numele care il purtam, e Numele Lui. “Veti fi urati de toti din pricina numelui Meu” Matei 10:22. Isus nu a impartit si nici nu va imparti slava Lui cu nici un alt Nume. “Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră.” Ioan 15:18, “ucenicul nu este mai presus de Invatatorul sau” Matei 10:24.
“Nu este alt nume sub soare prin care trebuie sa fim mantuiti” Fapte 4:12. De ce numele Mantuitorului, Salvatorului, a Pastorului celui bun este urat, hulit, batjocorit si odata cu El si ucenicii Lui? Raspunsul pasiv la persecutia crestinilor:
1.       Reflecta o reactie naturala
Salvatorul vine cu lumina si lumina disturba intunericul nostru de care, ciudat lucru, este ca
ne atasam de el… “odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele” Ioan 3:19,20. Venirea lui Isus, a Luminii a provocat o reactie evidenta a celor din intuneric: demonii strigau, cei ingamfati se framantau… De ce? Prezenta Luminii provoca iritare deoarece ea ii facea sa se simta deranjati, expusi si vulnerabili potrivit cu felul lor de vietuire. Crestinii prin felul lor de vietuire sunt incomozi intr-o societate permisiva…
2.       Expune afinitatea ta launtrica
A tolera si ignora suferinta crestinilor nu este decat un gest de confirmare a apartenetei tale. Simti doar cu cel/cei cu care ai afinitate. Daca cei loviti nu fac parte din familia ta nu te simti atat de miscat inspre a lua atitudine sau a protesta, pentru ca de fapt nu te priveste pe tine, nu e problema ta, si asa cum stim societatea se imparte in doua mari familii cu doi parinti: familia Tatalui Ceresc si familia “tatalui minciunii” (Ioan 8:44)… Felul in care simti sau nu simti cu durerea crestinilor persecutati, a durerii, fricii, si nevoilor lor dovedeste apartenenta ta fie unei familii fie alteia.
3.       Scoate la iveala existenta unei delimitari
Isus Mantuitorul a venit sa faca o separare. A fi salvat, mantuit inseamna a fi separat,
stramutat din locul pericolului. “Ne-a izbavit din Imparatia intunericului si ne-a stramutat in Imparatia  Fiului …. “(Coloseni 1:13,14). Aceasta separare este o separare spirituala: din domeniul duhului care lucreaza in fii neascultarii”  (Efeseni 2:2) in domeniul Duhului Sfant, “Duhul adevărului, pe Care lumea nu-L poate primi, pentru că nici nu-L vede, nici nu-L cunoaşte” Ioan 14:17. 
Cee ace face ca lipsa de durere fata de crestinii persecutati sa fie asa de evidenta este ca desi crestinii au fost separati spiritual de domeniul Imparatiei intunerecului si a firii, geografic aceasta separare nu s-a realizat inca… Crestinii inca sunt “In lume dar nu din lume”. “Le-am dat Cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume. Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume” Ioan 17:14-16.
4.       Descopera cetatenia pe care o detii
Aici noi nu suntem in elementul nostru. Nu suntem acasa inca…” Dar cetățenia noastră este în ceruri, de unde și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos!” (Filipeni 3:20). Ca si un strain intre straini acest verset mi-a intrat in sange…
Nu putem astepta sa fim intelesi de lume pentru ca nu ii apartinem ei, nu putem sa ne asteptam la o viata confortabila aici pentru ca nu suntem la noi acasa. Am fost lasati sa raspandim mireasma Lui si pentru ca aceasta sa se intample vom fi loviti ca mireasma Lui sa emane.
In cuvintele lui Leonard Ravenhill, I sus a venint sa faca o separare: “El a separat oamenii la nasterea Lui. I-a separat in timpul vietii Sale in sinagoga. I-a separat chiar si pe crucea Lui binecivantata. Ii va separa si la scaunul de judecata. Isus a declarat in mod deschis ca misiunea Lui este sa separe oamenii. El inca separa oamenii si asa o va face pana ce va reveni.”
De ce parte a separari ne aflam? Cu cine simtim, pentru ce ne arde inima, pentru cine luptam, de partea cui stam?

joi, 18 aprilie 2019

Daniel Miheț 🔴 “Sic transit Gloria mundi!”

Aceasta este o expresie in limba latina folosita la ceremonia de investirea  a papei. O bucata de material textila era arsa de trei ori in fata viitorului papa in timpul procesiunii rostindu-se aceste cuvinte sobre amintindu-i ca “asa trece slava lumii”…

Altceva mult mai incandescent decat o carpa in flacari a ars doua zile in urma, un simbol national si cultural, faimoasa catedrala Nortre Dame…

Ce invatam? Puterea distrugerii va matura totul in calea ei. “Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile şi rugina şi unde le sapă şi le fură hoţii;” Matei 6:19. Intr-o buna zi un alt foc, mult mai puternic decat cel de la Notre Dame va arde tot din jurul nostru ca sa dovedeasca si sa distinga intre lucrurile cu adevarat valoroase si cele pieritoare… Focul judecatii lui Dumnezeu va revela puterea, durabilitatea si calitatea vietii unei persoane. “Lucrarea fiecăruia va fi dată pe faţă: ziua Domnului o va face cunoscută, căci se va descoperi  în foc. Şi focul va dovedi cum este lucrarea fiecăruia.” 1 Corinteni 3:11-13. Tot din aceasta lume este trecator, totul s-a degradat fiind corrupt de pacat. Noi suntem toti ca niste fan si paie in fata unui Dumnezeu vesnic, sfant care “este ca si un foc mistuitor” Evrei 12:29. Tot cea ce este contaminat cu pacat este destinat pierzaniei. Toata lumea va trece prin focul judecatii lui Dumnezeu. Ceea ce va supravietui va fi Cuvantul lui Dumnezeu si cei ce isi bazeaza viata pe Cuvantul Sau. “Cerurile si pamantul vor trece dar cuvintele mele nu vor trece” Matei 24:25. “Şi lumea şi pofta ei trec, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac”1 Ioan 2:17.  “Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le face va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea: ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare.” Matei 7:26,27.

Cine si ce iti cladesc tie viata? Te lasi tu format de societatea din jurul tau, de filisofia lumii, de principiile ei, de intelepciunea si cuvintele ei sau te lasi format de intelepciunea lumii viitoare care va sa vina, de Cuvantul lui Dumnezeu si principiile Lui? Orice in aceasta lume poate sa arate atragator, impresionant, intelept dar totusi are o mica mare problema… totul este supus focului… nu este de durata pentru ca nimic din aceasta lume nu este compatibil cu eternitatea… “nu poate carnea şi sîngele să moştenească Împărăţia lui Dumnezeu; …, putrezirea nu poate moşteni neputrezirea” 1 Corinteni 15:50.

Ca si catedrala Notre Dame, noi mai putem sa ramanem aici dar nu pentru totdeauna… Focul judecatii lui Dumnezeu urmeaza sa vina peste intreaga lume , aceasta nu a fost decat o alta reamintire ca ca toate lucrurile urmeaza sa fie clatinate ca sa faca diferenta intre cele care se clatina si cele care nu se clatina. Cuvintele acestea, „încă o dată”, arată că schimbarea lucrurilor clătinate, adică a lucrurilor făcute, este făcută tocmai ca să rămână lucrurile care nu se clatină. Fiindcă am primit dar o împărăţie care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică, fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”Evrei 12:27-29.

Care este calitatea vietii tale? Nu este vorba de obiceiurile tale de viata ca si: calitatea mancarii, timpul somnului, exercitiu fizic, banii sau cariera ta. Ce te constituie pe tine? Esti nascut de sus, din Dumnezeu, ai primit tu natura indestructibila a lui Dumnezeu? Este Cuvantul de neclintit a lui Dumnezeu fundatia vietii tale, te lasi tu condus si format de invatatura, intelepciunea si principiile Lui? Daca este asa, tu il vei iubi, pretui si pazi intr-o vreme in care Biblia este provocata, ridiculizata si ignorata…

De ce Cuvantul lui Dumnezeu indura? Pentru ca Cuvantul lui Dumnezeu, el insusi este foc. El arde tot ceea ce este inflamabil, tot pacatul si neghina vietii noastre. “El vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc.

sâmbătă, 2 martie 2019

Daniel Miheț 🔴 “S-au fălit că sunt înțelepti și au înnebunit”…


Imi aduc aminte de Richard Wurmbrand  relatand intamplarea din inchisoare cu unul dintre cei intemnitati pentru credinta de comunisti. Ii fortau sa se dezica de Hristos amenintindu-i ca in ceva vreme nu vor mai exista biserici si nici credinciosi, ca ateismul va triumfa. La care detinutul respectiv a “deschis gura si apoi a grait”: “Chiar daca ar fi sa luati toti profesorii de matematica si sa-I inchideti, sa-I eliminati daca ar fi posibil, dupa ce ultimul dintre ei ar fi disparut, a doua zi 1+1 tot =2 va face. Chiar daca veti termina cu toti credinciosii si veti nega existenta lui Dumnezeu El tot Dumnezeu ramane peste toate”. El este suprema realitate de care nu putem fugi. Multi au vrut sa termine cu El, sa il scoata din constiinta si viata omului dar nu se poate atata timp cat noi suntem creatia Lui…

Dovada? Suntem creati in chipul si imaginea Lui si asta nu sta neobservat, nu poate fi schimbat si sters…. Este ceva imprimat de fiecare data cand vedem un barbat si o femeie, un baiat si o fetita. Aceasta realitate va ramane sa “bantuiasca” pe cei care lupta impotriva Lui si va ramane sa ne incurajeze pe cei care ne daruim Lui.

joi, 28 februarie 2019

Daniel Miheț 🔴 Cuptorul se încinge

O avalansa de vesti doar in ultimul weekend: scolile primare din Marea Britanie (5-11 ani) sa includa ca si subiect relatiile sexuale de la anul, doi predicatori arestati pe strazi (unul in Londra altul in vecinatatea mea, in Glasgow), pe langa Laura Bretan in Romania si steagul LGBT impus in scoliile canadiene. Si ca sa nu mi se para un vis, am fost eu insumi refuzat de catre un furnizor reparatii computer pentru reparatia propriului laptop. Cand am intrebat motivul refuzului mi s-a comunicat raspicat (dupa o saptamana de asteptare in care s-a avut timp sa se intre in computer si nu numai…) ca furnizorul are dreptul sa decida ce clienti serveste…

Asa vedem cum cuptoarele se aprind, gropile leilor se deschid, legile anticrestine se inaspresc si crestinilor li se transmite ca nu mai sunt bine primiti in societate.
Chiar daca cuptoarele se aprind este si o veste buna: nu toti vor trece prin ele. Exista o cale de iesire din necaz:

1.       Cuptoarele nu se incing pentru cei care iubesc “placerea de o clipa a pacatului”. Suntem chemati sa nu ne potrivim chipului veachului astuia”. Daca ni se pare prea greu sa punem frana “stapanirii de sine”, a “infranari poftelor” nu avem de ce sa ne ingrijoram de aprinderea cuptoarelor. Am vazut o afirmatie hazlie: “Am o conditie care ma impiedeca sa tin dieta – imi este mereu foame…” Pe cat de hazliu pe atat de serios in dimensiunea spirituala… suntem incontinuu flamazi dupa pacat pana nu venim la Hristos ca sa ne umple cu Duhul Sau Sfant care ne va infrana pofta pentru pacat.

2.       Cuptoarele nu se incing pentru cei indecisi. Acestia sunt cei care nu vor sa riste, ci sa traiasca cat mai confortabil, sa fie lasati in patratica lor, mai bine zis pe gard, la granita intre lume si biserica, nici cu lumea nici cu Dumnezeu, ci total pasivi, “oameni de pace” in pozitia de spectatori, nemiscati la ce li se intampla fratilor lor persecutati si amenintati. Acestia pleaca urechea, vorba lui Pavel,  fiind “furati de filozofia oamenilor şi de o amăgire deşartă după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos.”

Avertizarea lui Isus inca ramane acum mai mult ca niciodata: “Nu puteti sluji la doi stapani”… strigatul lui Ilie de asemenea: “Pana cand veti schiopata de ambele picioare” si Iacov care ne avertizeaza: “Prietenia cu lumea este dusmanie cu Dumnezeu”….

3.       Cuptoarele nu se incing pentru cei care vor sa-si crute viata. Acestia se aseamana cu a doua categorie dar au trecut de pe gard de partea lumii dovedind lasitate. “Cine vrea sa-si salveze viata o va pierde dar cine si-o va pierde pentru Mine o va castiga”. Chemarea este a Lui, alegerea este a noastra…  Ce fel de Biblie am mai fi avut daca David cel tanar si firav tacea si se ascundea si el in spatele ostenilor evrei de frica tupeistului Goliat fara sa-l infrunte, daca Daniel si cei trei prieteni ascultatori si conformisti ar fi ascultat de poruncile imparatilor care contraziceau poruncile Dumnezeului lor, de Stefan care a preferat sa moara slujind decat sa traiasca tacand, si de toti ceilalti apostoli care nu si-au iubit viata nici pana la moarte…?

Ma plimbam astazi in orasul unde traiesc printre morminte, morminte foarte vechi unde se afla un monument al “Covenantorilor” scotieni, (Covenanters) inconjurat de cateva din mormintele lor…. Acestia au fost crestinii presbiterieni scotieni din vremea lui John Knox care au facut un legamant ca viata lor este devotata doar lui Hristos ca si singurul lor Imparat deasupra oricarui imparat sau regina. Nu au acceptat ca nici un rege (dinastia Stuarzilor la acea vreme) sa interfereze in viata bisericii prezbiteriene asa cum dinastia Stuart si-a dorit ca sa se impuna ca si capi peste biserica prezbiteriana, folosind-o ca si o unelata pentru propriile lor interese. Ca si rezultat al dorintei lor de a se tine separati de stat au platit amar cu o persecutie nationala. Dealurile din jurul orasului cu ascunzisurile lor le-au folosit drept refugiu pentru adapost si biserica in aer liber… A fost una din cele mai negre si sangeroase perioade ale Istoriei scotiene… Eroii sunt de apreciat… dupa ce mor… Poate ne prinde ceva din curajul si devotiunea lor care izvorau din dragostea lor profunda pentru Imparatul junghiat dar viu in vecii vecilor….

sâmbătă, 23 februarie 2019

Daniel Miheț 🔴 Întrebări și întrebări....

In Marea Britanie se da o mare batalie de a se introduce ideologia sexuala in programa scolara. S-a ajuns pana acolo ca parinti musulmanii au luat atitudine si au protestant. Spre surprinderea noastra nu toti vad aceasta o problema, crestini fiind... asa cum am våzut-o chiar si in tara noastra la referendumul pentru redefinirea familiei.

In 2013 in Marea Britanie s-a redefinit casatoria, dupa cinci ani s-a redefinit moralitatea, apoi s-a redefinit umanitatea si acum s-a ajuns sa avem o realitate trunchiata... 

La astfel de provocari si confuzii pentru unii care “sovaiesc” intre “prietenia cu Dumnezeu dar si cu lumea”, care poate “schioapa de ambele picioare” indecisi, am incercat sa raspund altfel, prin intrebari la care raspunsul sa si-l dea fiecare in loc sa pretinda ca “a fost indoctrinat si spalat pe creier de pocaiti”. 

Provocarea: 
Daca sunt de accord cu alte religii sa fie predate in scoala de ce nu sunt de acord cu ideologia sexuala sa fie si ea predata? 

Raspunsul:
De ce nu sunt criminalizat ca nu cred ca budistul, de ce budistul nu-I criminalizat ca nu gandeste ca musulmanul si de ce musulmanul nu-I criminalizat ca nu gandeste ca amandoi? De ce nu sunt criminalizat ca nu gandesc ca si ateul si vice versa? Daca differenta mea de opinie fata de ideologia sexuala ma criminalizeaza, pot sa stau pasiv si doar sa accept tot ce ni se impune cand pentru atatea altele protestam? 

Provocarea:
De ce va impotriviti si nu tolerati pe cei de orientate sexuala diferita? De ce sa nu aiba drepturile lor? 

Raspunsul:
De ce cei care striga cel mai tare “toleranta fata de o opinie diferita” nu sunt toleranti fata de ceilalti cu o opinie diferita? 
De ce intr-o tara democratica se ingradeste libertatea de constiinta a unor persoane in favoarea altora (chiar in minoritate fiind)? 
Este drept pentru un copilas care de abia invata sa puna cuvintele in propozitii inteligible si care invata despre insecte sa I se predea pe langa acestea subiectul orientarii sexuale? Ce este abuzul sexual fata de un copil, cand ei sunt expusi prin dialog si imagini conceptiei sexuale atat de timpuriu? 

Provocarea:
Nu spune Biblia voastra ca Dumnezeu este dragoste? Ce aveti impotriva celor care se iubesc in felul lor daca dragostea e lasata de la Dumnezeu? 

Raspuns:
Daca copilul tau care-l iubesti se joaca cu surubelnita la priza, il lasi sa se eletctrocuteze ca sa-si faca placerea? 
Care este “chipul veacului acestuia” la care suntem chemati sa nu ne potrivim (Romani 12:2) daca totul este permisibil si acceptabil? Este o linie care trebuie trasa? Daca da, unde? Si daca nu, de ce sa ne mai straduim sa fim crestini care “nu se mai conformeaza chipului veacului acestuia”? 
Care-I “lupta cea buna” daca tot ceea ce trebuie sa facem ca si crestini este sa fim iubitori si toleranti acceptand tot ceea ce ni se serveste de catre lume? 
De ce cei trei tineri s-au gasit sa stea in picioare si sa nu se aplece ca si restul celor multi? Pierdere de vreme si bravada in fata cuptorului aprins? 
De ce Ilie si alti 7000 de barbati nu si-au plecat genuchiul in fata lui Baal cand erau amenintati cu moartea de catre rege si regina? 
Care sunt Baalii din ziua de azi in fata carora credinciosii nu-si vor pleca genunchiul? Cum putem sa numim imaginile senzuale de pe televizor si Internet pentru care cei mai multi isi indoaie genunchiul ca sa le adore? 
Unde sunt Molohii (zeul caruia I se ofereau copii ucisi prin foc pentru fericire si prosperitate) zilei de astazi? Este vreo corelare cumva cu sute de mii de bebelasi avortati/sacrificati pentru “libertatea si fericirea” celei pentru care cateva luni s-a numit mama? 
Au fost Isus, Pavel si Petru fanatici si homofobi cand ne-au chemat sa ne” mantuim din mijlocul acestui neam ticalos (Fapte 2:40, Filipeni 2:15) “preacurvar” (Matthew 12:39)? 
De ce si pentru ce a murit Isus? Daca sexualitatea asa dupa cum a fost prezentata inca de la inceput in Biblie trebuie acum sa fie schimbata si redefinita nu ca fiind un pacat ci doar o preferinta inocenta, atunci ce mai este pacat? Pentru celelalte mici, tantari: minciuna, manie, injuratura, trisare mai are rost sa ne simtim “vinovati” cand am inghitit pe cel mare, camila?