Daniel Miheț 🔴 De ce persecuția creștinilor nu cauzează solidaritate globală?

“Noi vrem ca fiecare sa stie ca noi suntem ei, ca ei sunt noi, ca noi suntem si ca intotdeauna vom fi mai puternici impreuna.” Sunt cuvintele afisate pe pagina de suport financiar GoFoundMe pentru sponsorizarea unui mural urias infatisand pe Jacinda Ardern, priministrul Noii Zeelande imbratisand o persoana musulmana in urma exploziei de la moschea din Christchurch unde au murit 50 de persoane.

S-au strans pana acum $11.000.

In timp ce si noi deplangem astfel de atrocitati si ne doare inima sa vedem oameni murind, ne intrebam de ce exista o asa de mare lipsa de reactie cand biserici crestine cu un numar mult mai mare de oameni si copii sunt distruse ca si in Siri Lanka? Practic aproape nu mai exista un loc care sa faciliteze existenta si dezvoltarea in pace a crestinilor indifferent ca vorbim de America, Europa, orientul mijlociu, Africa, Asia sau emisfera sudica… De ce trebuie semnate petitii online pentru a motiva Natiunile Unite sa ia atitudine? De ce aceste crime nu sunt mentionate in mass media si chiar daca sunt amintite se face doar in trecere?

Raspunsul se afla in numele care il purtam, e Numele Lui. “Veti fi urati de toti din pricina numelui Meu” Matei 10:22. Isus nu a impartit si nici nu va imparti slava Lui cu nici un alt Nume. “Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră.” Ioan 15:18, “ucenicul nu este mai presus de Invatatorul sau” Matei 10:24.

“Nu este alt nume sub soare prin care trebuie sa fim mantuiti” Fapte 4:12. De ce numele Mantuitorului, Salvatorului, a Pastorului celui bun este urat, hulit, batjocorit si odata cu El si ucenicii Lui? Raspunsul pasiv la persecutia crestinilor:

1.       Reflecta o reactie naturala

Salvatorul vine cu lumina si lumina disturba intunericul nostru de care, ciudat lucru, este ca

ne atasam de el… “odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Căci oricine face răul urăşte lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele” Ioan 3:19,20. Venirea lui Isus, a Luminii a provocat o reactie evidenta a celor din intuneric: demonii strigau, cei ingamfati se framantau… De ce? Prezenta Luminii provoca iritare deoarece ea ii facea sa se simta deranjati, expusi si vulnerabili potrivit cu felul lor de vietuire. Crestinii prin felul lor de vietuire sunt incomozi intr-o societate permisiva…

2.       Expune afinitatea ta launtrica

A tolera si ignora suferinta crestinilor nu este decat un gest de confirmare a apartenetei tale. Simti doar cu cel/cei cu care ai afinitate. Daca cei loviti nu fac parte din familia ta nu te simti atat de miscat inspre a lua atitudine sau a protesta, pentru ca de fapt nu te priveste pe tine, nu e problema ta, si asa cum stim societatea se imparte in doua mari familii cu doi parinti: familia Tatalui Ceresc si familia “tatalui minciunii” (Ioan 8:44)… Felul in care simti sau nu simti cu durerea crestinilor persecutati, a durerii, fricii, si nevoilor lor dovedeste apartenenta ta fie unei familii fie alteia.

3.       Scoate la iveala existenta unei delimitari

Isus Mantuitorul a venit sa faca o separare. A fi salvat, mantuit inseamna a fi separat,

stramutat din locul pericolului. “Ne-a izbavit din Imparatia intunericului si ne-a stramutat in Imparatia  Fiului …. “(Coloseni 1:13,14). Aceasta separare este o separare spirituala: din domeniul duhului care lucreaza in fii neascultarii”  (Efeseni 2:2) in domeniul Duhului Sfant, “Duhul adevărului, pe Care lumea nu-L poate primi, pentru că nici nu-L vede, nici nu-L cunoaşte” Ioan 14:17. 

Cee ace face ca lipsa de durere fata de crestinii persecutati sa fie asa de evidenta este ca desi crestinii au fost separati spiritual de domeniul Imparatiei intunerecului si a firii, geografic aceasta separare nu s-a realizat inca… Crestinii inca sunt “In lume dar nu din lume”. “Le-am dat Cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum Eu nu sunt din lume. Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău. Ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume” Ioan 17:14-16.

4.       Descopera cetatenia pe care o detii

Aici noi nu suntem in elementul nostru. Nu suntem acasa inca…” Dar cetățenia noastră este în ceruri, de unde și așteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos!” (Filipeni 3:20). Ca si un strain intre straini acest verset mi-a intrat in sange…

Nu putem astepta sa fim intelesi de lume pentru ca nu ii apartinem ei, nu putem sa ne asteptam la o viata confortabila aici pentru ca nu suntem la noi acasa. Am fost lasati sa raspandim mireasma Lui si pentru ca aceasta sa se intample vom fi loviti ca mireasma Lui sa emane.

In cuvintele lui Leonard Ravenhill, I sus a venint sa faca o separare: “El a separat oamenii la nasterea Lui. I-a separat in timpul vietii Sale in sinagoga. I-a separat chiar si pe crucea Lui binecivantata. Ii va separa si la scaunul de judecata. Isus a declarat in mod deschis ca misiunea Lui este sa separe oamenii. El inca separa oamenii si asa o va face pana ce va reveni.”

De ce parte a separari ne aflam? Cu cine simtim, pentru ce ne arde inima, pentru cine luptam, de partea cui stam?

Tot ce putem spune in lumina Invierii “Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea, prin Evanghelie…” (2 Timotei 1:10) este: „Moartea a fost înghiţită de biruinţă. Unde îţi este biruinţa, moarte? Unde îţi este boldul, moarte?”  Boldul morţii este păcatul şi puterea păcatului este Legea. Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruinţa prin Domnul nostru Isus Hristos! De aceea, preaiubiţii mei fraţi, fiţi tari, neclintiţi, sporiţi totdeauna în lucrul Domnului, căci ştiţi că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică.” (1 Corinteni 15:55-58).

Daniel Mihet