După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

Se afișează postările cu eticheta Adrian Relu Coman. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Adrian Relu Coman. Afișați toate postările

sâmbătă, 9 noiembrie 2019

Lobby-ul LGBT face legea în România: Noul Ministru de Externe s-a sesizat în urma presiunilor mediatice și i-a acordat de urgență un pașaport temporar sodomistului Adrian Coman, deși legea nu-i permite

ActiveNews a relatat ieri despre manipularea mediatică orchestrată de ziarul Libertatea, în care statul român era acuzat de „discriminare” și „abuz” doar pentru că a respectat legea în cazul activistului Adrian Relu Coman, cel care solicitase eliberarea unui pașaport românesc, deși statul român nu recunoaște căsătoriile între persoane de același sex.

Mai precis, conform procedurilor de eliberare a actului de identitate, solicitantul este îndemnat să-și menționeze starea civilă: în cazul lui Coman, acesta a bifat „căsătorit”,deși știa bine că statul român nu recunoaște căsătoriile unisex. În aceste condiții, MAE și Consulatul român de la New York i-au refuzat acestuia cererea, la începutul anului, motivând cu legislația românească în vigoare.

În urma presiunilor mediatice, articolul din Libertatea fiind promovat pe mai multe portaluri de știri, noul Ministru de Externe, Bogdan Aurescu, s-a sesizat și a decis să-i elibereze lui Coman un pașaport temporar, astfel încât acesta să își poată exercita dreptul de vot, „unul dintre cele mai importante drepturi prevăzute de Constituție", precizează MAE, într-un comunicat transmis Agerpres.

vineri, 8 noiembrie 2019

Fake news: nu statul român nu-l lasă pe Adrian Coman să voteze, ci Adrian Coman e cel care nu vrea

A apărut pe G4media, Libertatea etc o știre mult distribuită pe rețelele sociale, potrivit căreia Statul român îi refuză lui Adrian Coman dreptul de a vota la prezidențiale, pentru că este căsătorit cu o persoană de același sex și că, îndemnat să mintă, el a refuzat.
În realitate, Adrian Coman a solicitat la Consulatul României la New York reînnoirea pașaportului. A completat un formular online, unde s-a declarat căsătorit la întrebarea obligatorie privind statutul civil și depus ca anexă o copie a certificatului de căsătorie, de unde rezultă că partenerul său este de același sex.
Statul român nu recunoaște, însă, căsătoriile între persoanele de același sex, chiar dacă au fost oficializate în alte țări - ceea ce este perfect în acord cu Tratatele la care România este parte (recent, a decis și Curtea de Justiție a Uniunii Europene în același sens).
Adrian Coman, însă are însă posibilitatea să declare că, potrivit legii române, el nu e căsătorit legal. Pentru că aceasta e realitatea juridică: în România el nu e considerat, potrivit legii, căsătorit.
Și ar putea obține reînnoirea pașaportului fără probleme pentru a vota.

duminică, 24 februarie 2019

USR a bifat o premieră „istorică”: are primul candidat homosexual din politica românească. Înscris pe listele acestui partid, Adrian Coman, românul care și-a cerut dreptul său la familie ca persoană gay, vrea să devină primul europarlamentar gay din istoria României...

USR, singurul partid care s-a opus organizării referendumului pentru redefinirea familiei, ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie, ar putea avea primul europarlamentar gay din istoria României.
Este vorba chiar de Adrian Coman, românul care și-a cerut dreptul său la familie ca persoană gay. „Am devenit membru USR și mi-am depus candidatura pentru selecția internă a candidaților pentru alegerile europarlamentare din 2019 a transmis Adrian Coman, citat de Noizz.ro.
Reamintim că, în urma demersurilor lui Adrian Coman, Curtea Europeane de Justiție (CEJ) a obligat România să recunoască, pe teritoriul său, căsătoriile încheiate în alte țări, între persoane de același sex. Decizia a avut urmări și în țări precum Polonia, Slovacia, Bulgaria, Lituania și Letonia.

miercuri, 10 octombrie 2018

USR vrea să-l trimită în Parlamentul European pe homosexualul Adrian Coman, cunoscut activist LGBT

Partidul Uniunea Salvați România (USR) vrea să-l trimită în Parlamentul European pe Adrian Coman, fost președinte al Asociației Accept, devenit faimos după ce împreună cu „soțul” său american, a cerut statului român să-i fie recunoscut „mariajul” contractat în Belgia. Despre decizia CCR în acest caz, puteți citi aici.
Dezvăluirea a fost făcută de un fost membru al USR, care mai spune că promovarea lui Adrian Coman face parte din planul formațiunii de a-și impune agenda LGBT în România.
Conform membrului respectiv, Adrian Coman va candida la europarlamentare din partea diasporei române din SUA.  USR a fost singurul partid parlamentar care s-a opus fățiș Referendumului pentru Căsătorie, desfășurat pe 6-7 octombrie.

sâmbătă, 29 septembrie 2018

Decizia Curții Constituționale în cauza Coman/Hamilton și Referendumul. „Ultima diversiune” - film cu proști, rulează non-stop la cinema „Facebook”. PLUS De ce avem o șansă unică

Dacă adversarii Referendumului ar fi fost oameni corecți și cu un dram de moralitate, fie și din cea seculară, n-ar fi apelat la dezinformări și enormități în sprijinul cauzei lor, ci ar fi căutat să și-o apere cinstit. Pot însă înțelege că atunci când ai acces la instrumentul de cretinizare în masă numit Facebook, e greu să te agăți de scrupule. Mai ales că „publicul informat” de pe „rețea” dovedește, în proporție covârșitoare, un nivel înfricoșător de analfabetism exact în domeniile în care se exprimă mai facil și mai categoric (religia, politica și Justiția).

Ultima dezinformare (probabil nu și cea din urmă) plantată de niște băieți bine înșurubați în mediile mai conservatoare și propagată pentru descurajarea naivilor, este pretinsa „inutilitate” a referendumului, în urma publicării deciziei de ieri a Curții Constituționale în cauza „soților” bărbați Coman/Hamilton, ca final al deja notoriului dosar privind dreptul de ședere pe teritoriul României al unor soți al căror statut nu este recunoscut de legea românească și din care unul nu este cetățean UE.

Adevărul este că, dimpotrivă, tocmai această decizie întărește urgența și utilitatea Referendumului. 

Să mă explic. 

În primul rând, ce NU ESTE Decizia CCR în cauza C/H? 

Continuarea pe www.activenews.ro

Florin Ianovici 🔴 Lămuriri prinvind decizia CCR în cazul Coman-Hamilton

Căsătoria celor doi a fost oficializată în Belgia. S-au mutat în România, iar autoritățile române au obligat pe cetățeanul străin Hamilton să părăsească teritoriul României întrucât prin dispozițiile Codului Civil căsătoria gay nu este recunoscută în România și, în consecință, nu are dreptul la ședere pe teritoriul românesc.
Prin decizia CCR s-a stabilit în luna iulie, 2018, că are dreptul la ședere în România. Ieri s-a dat doar motivarea la ceea ce se pronunțase în luna iulie. Deci nu e nimic NOU, nimic din ceea nu știam.
Motivarea Curții statuează: ,,Bucurându-se de dreptul la viaţă privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia, în timp și prin mijloacele prevăzute de lege, de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare (a se vedea, în acest sens, și hotărârea Curţii Constituţionale din Italia - Ordinanza n.4/2011, publicată în Gazzetta Ufficiale nr.2 din 12 ianuarie 2012)”.
Această motivare face referendumul inutil?
Din nou avem o intoxicare mass media. La fel cum s-a spus că referendumul e:
vot politic, deși e inițiat de 3 mil de cetățeni romăni;
că întrebarea de pe buletinul de vot va fi folosită de PSD, deși întrebarea e prevăzută standard de lege;
că mai bine construiam spitale sau școli cu banii de pe referendum, deși cei 3 milioane de inițiatori plătesc și ei taxe la stat,
că revizuirea Constituției nu e necesară întrucă Codul civil prevede căsătoria ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie,
la fel și acum, se încearcă cu orice preț, manipularea opinei publice.
Care e de fapt adevărul?
Decizia Curții Constituționale întărește referendumul pentru următoarele considerente:
s-a dovedit că DOAR prevederile Codului Civil care nu acceptă căsătoria gay, nu sunt suficiente, astfel încât interzicerea dreptul la ședere al familiior gay, legitimate de alt stat decât România, este neconstituțional. Iată de ce trebuie prevăzut în Constituție modul în care este legitimată căsătoria în România: uniunea dintre un bărbat și o femeie.
S-a spus: nu mergeți la referendum pentru că ce vreți voi e deja in Codul Civil. Motivarea CCR de ieri a dovedit exact ceea ce noi am spus, și anume faptul că legile organice sunt insuficente în privința definirii căsătoriei. Dacă ieri s-a dovedit că unul dintre argumentele pro referendum este adevărat, cât va dura până vom vedea că TOATE celelalte argumente sunt la fel de verdice?
Vă rog să fiți atenți la următoarele: s-a recunoscut de către CCR faptul că familiile gay au dreptul la viață privată, la viață de famile, la a-și exprima în interiorul cuplului personalitatea PRIN MIJLOACELE PREVĂZUTE DE LEGE.
Actualmente legislația României nu acordă dreptul cuplurilor gay să își oficieze căsătoria. Codul civil interzice, dar DEJA am văzut că e prea slab ca instrument legal, fiind declarat în privința dreptului de ședere a unor familii gay NECONSTITUȚIONAL.
Concluzia?

sâmbătă, 21 iulie 2018

Obligă decizia CCR în cazul Coman-Hamilton la recunoașterea 'căsătoriilor' între persoane de același sex încheiate în alte state?

Răspunsul scurt: NU
Răspunsul ceva mai elaborat: Decizia CCR în cazul Coman-Hamilton nu face altceva decât să arate că toate actualele prevederi din Codul Civil despre parteneriatele de același sex încheiate în afara țării sunt constituționale, atât timp cât ele nu aduc atingere (mai exact formulat, cât timp nu sunt interpretate în acest sens) dreptului la rezidență. Toate, însemnând inclusiv articolele care NU recunosc parteneriatele civile. Astfel formulată, decizia CCR nu face altceva decât să se conformeze Curții de Justiție a Uniunii Europene care, interpelată tocmai de către CCR, a arătat că statele naționale sunt suverane în modul în care definesc și recunosc Căsătoria și parteneriatele, chiar dacă statele nu trebuie să aducă atingere unor drepturi precum cel al liberei circulații și de rezidență asociat cuplurilor de același sex. Este foarte importantă și maniera în care sunt formulate aceste drepturi minimale acordate la nivel european cuplurilor de același sex căsătorite, dar voi reveni la acest argument la finalul textului.

Văd, în schimb și în ciuda evidenței juridice, cum unii s-au apucat să scrie că hotărârea CCR în cazul Coman-Hamilton, care a venit ieri, ar trebui să oblige instanțele românești să recunoască soții de același sex „căsătoriți” în alte state ale UE. Acest lucru este FALS – în realitate, rămâne în picioare dispoziţia Codului Civil (art. 277 alin. 2) referitoare la NERECUNOAȘTEREA „căsătoriilor" între persoane de acelaşi sex încheiate în alte state, cu excepția dreptului partenerului la viza de reşedinţă.

Reiau mai jos un mic citat din comunicatul ACCEPT, ca să vedem cum pune problema o organizație de propagandă pură și dură.

„Hotărârea Coman face parte din dreptul european la acest moment. Este clar că termenul „soț” din dreptul european privind libertatea de circulație include cuplurile de același sex, și este imediat aplicabilă în toate statele membre ale Uniunii Europene. Pentru a implementa această decizie în practică, instituțiile și instanțele românești trebuie să refuze aplicarea legislației naționale care contravine legislației europene. ILGA-Europe se bucură să vadă familiile din comunitatea LGBTI protejate în întreaga Uniune Europeană în contextul exercitării dreptului lor la liberă circulație – egalitatea nu poate fi negociată,” a declarat Evelyne Paradis, Directoare Executivă a ILGA-Europe.

ILGA este „internaționala LGBT” din care face parte ACCEPT.

Trei observații legat de acest comunicat:

a) Vedem cum ILGA / ACCEPT și alte organizații de lobby LGBTQ au eșuat pe calea juridică, iar acum se concentrează pe calea propagandei și pe calea presiunilor politice. Inclusiv prin prezentarea deformată – și oarecum disperată – a deciziei CCR și a presupuselor sale implicații pentru sistemul juridic românesc.
b) Escaladarea la CCR și la CJUE a fost inutilă, în condițiile în care dreptul nostru intern acoperea deja acest drept de şedere prin art. 2 pct. 7 din OUG 102/2005, aşa cum legislaţia noastră asigură acces egal la piaţa muncii, la servicii medicale şi la educaţie indiferent de sexul, rasa, religia sau orientarea sexuală a unei persoane. Așadar, putem presupune o declanșare și o escaladare artificială a speței, tocmai în vederea presiunilor și a lobby-ului juridic și politic; am scris pe larg despre asta aici.
c) Din ILGA a făcut parte, până foarte de curând, și NAMBLA, North American Man/Boy Love Association, o asociație asumat pedofilă care pledează pentru „normalizarea sexului intergenerațional” după modelul „normalizării" homosexualității; am scris pe larg despre asta aici.

Clarificarea în Constituția României a definiției Căsătoriei ca fiind uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie este singura cale de securizare a definiției firești a Căsătoriei. Dacă nu o vor face aceia care susțin definiția firească a Căsătoriei, o vor face cu siguranță organizații precum ILGA, în sens contrar.

miercuri, 18 iulie 2018

Curtea Constituţională, decizie în cazul cuplului homosexual Coman-Hamilton: Admitere în limitele deciziei Curţii de Justiţiei a UE

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis miercuri sesizarea cu privire la dreptul de liberă circulaţie şi şedere a persoanelor de acelaşi sex căsătorite, în spiritul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, scrie siteul Știripesurse

"S-a admis în sensul că textele criticate sunt constituţionale în măsura în care recunosc dreptul la liberă circulaţie şi la şedere pe teritoriul României. Nu ne-am pronunţat cu privire la recunoaşterea căsătoriei. Am recunoscut în spiritul deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a anunţat miercuri preşedintele CCR, Valer Dorneanu, potrivit Agerpres.

Curtea de Justiţie a UE a decis, în luna iunie, în cazul cuplului homosexual Adrian Coman - Clai Hamilton, stabilind că, fără a fi obligate să autorizeze căsătoriile între persoane de acelaşi sex, statele UE trebuie să garanteze drepturile ce decurg din cel de rezidenţă inclusiv pentru soţii de acelaşi sex ai cetăţenilor Uniunii Europene, chiar dacă partenerul provine din ţări non-UE.

luni, 11 iunie 2018

Trei adevăruri despre decizia Curţii de Justiţie a UE în cazul Coman-Hamilton

1. România NU este obligată de UE să recunoască gay marriage.

Prin decizia CJUE nu se impune recunoașterea statutului de soț persoanei de același sex căsătorită în alt stat, ci doar a unui efect particular al acestei căsătorii, anume dreptul de rezidență decurgând din includerea în sfera membrilor de familie definiți de directiva referitoare la libera circulaţie.

2. România rămâne liberă să legalizeze sau nu „căsătoriile” homosexuale pe teritoriul său și NU este obligată să recunoască „căsătoriile” între persoane de același sex încheiate în alte țări din UE – doi homosexuali care se căsătoresc, de pildă, în Belgia nu vor fi recunoscuți ca soți în România.

Libertatea României de a nu autoriza căsătoriile între persoane de același sex implică în mod necesar și libertatea de a nu recunoaște căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate într-un alt stat. Așadar, nu este posibilă eludarea interdicției de încheiere a căsătoriei pe teritoriul național prin întocmirea actului în alt stat și apoi prin revenirea în țară.

3. Decizia CJUE este dată ÎMPOTRIVA României.

Continuarea pe www.stiripesurse.ro

vineri, 8 iunie 2018

Cătălin Sturza 🔴 Cofetarul din Colorado şi „soţul“ nerecunoscut sau despre două decizii istorice

În presa românească a trecut aproape neobservată ştirea că în Statele Unite s-a făcut în sfârşit dreptate în cazul cofetarului din Colorado care a refuzat să facă tortul pentru nunta a doi bărbaţi homosexuali. E o veste bună, una din puţinele veşti bune în ceea ce priveşte vechea şi buna noastră libertate de exprimare, ameninţată tot mai mult de noua şi proasta cenzură şi autocenzură ideologică.

În acelaşi timp, decizia CJUE de miercuri despre cazul Coman ne aduce o veste bună şi una proastă; cele două cazuri au în comun faptul că s-a scris despre ele că au fost forţate şi provocate, pentru a crea precedente şi exemple. Să le luăm pe rând, începând cu ultima.

Suntem obligaţi să recunoaştem căsătoriile homosexuale de pe teritoriul altor state membre UE? 


S-a spus cu mult aplomb în presa noastră că decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton ar presupune că România va trebui să legalizeze căsătoriile homosexuale – sau că doi gay nu se pot căsători în România, dar s-ar putea căsători în UE şi pot reveni apoi în România, având recunoaşterea căsătoriei. Ambele interpretări nu sunt doar exagerate, sunt complet false. Prin această Decizie ţările UE NU au fost obligate, în nici un fel, să legalizeze căsătoriile homosexuale – sau să recunoască realităţi juridice de pe teritoriul altor ţări care vin în contradicţie cu legislaţia proprie. Prin decizia CJUE nu se impune recunoaşterea statutului de soţ persoanei de acelaşi sex căsătorită în alt stat, ci doar a unui efect particular al acestei căsătorii, anume dreptul de rezidenţă decurgând din includerea în sfera membrilor de familie definiţi de directiva referitoare la libera circulaţie. Acestea este prima veste bună.


Citeste mai mult: adev.ro/p9xqkh

joi, 7 iunie 2018

INCENDIAR‼️ CCR repune în discuţie recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex

Curtea Constituţională a României a hotărât joi repunerea pe rol a sesizării referitoare la articolul privind nerecunoaşterea căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex, stabilind termen pentru dezbatere pe data de 5 iulie, au precizat, pentru AGERPRES, surse din CCR.

Conform surselor citate, pentru acea dată vor fi citate şi părţile implicate în acest caz.

Plenul CCR a luat în discuţie joi un termen de control în dosarul privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 277 alin. (2) şi (4) din Codul civil, la două zile după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că statele membre nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.

Pe 29 noiembrie 2016, CCR a decis suspendarea cauzei până la primirea răspunsurilor la un set de întrebări adresate CJUE, stabilind ulterior mai multe termene de control.

CJUE a stabilit, marţi, în cauza privindu-i pe cetăţeanul român Relu Adrian Coman şi pe partenerul său de acelaşi sex, cetăţeanul american Robert Clabourn Hamilton, că statele membre ale Uniunii Europene nu pot împiedica libertatea de şedere a unui cetăţean al UE prin refuzul de a acorda soţului său de acelaşi sex, cetăţean al unei ţări non-UE, un drept de şedere derivat pe teritoriul lor.

miercuri, 6 iunie 2018

Declarație referitoare la decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Coman

Curtea de Justiție a Uniunii Europene redefinește noțiunea de „soți”

LUXEMBURG (5.6.2018) – Pe 5 iunie 2018, Curtea de Justiție a UE s-a pronunțat în cauza Coman și alții


“Decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în cauza Coman și alții este problematică. Multe State europene recunosc și protejează căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie în legile și constituțiile lor, întrucât acesta este dreptul lor. Reglementarea noțiunilor de bază din dreptul familiei – „soți,” „membru de familie” și „căsătorie”’ – este de competența Statelor Membre ale UE. Acest lucru este reliefat și întărit de redactarea Directivelor relevante în materie și consolidat de jurisprudența CJUE, inclusiv de hotărârea de astăzi. CJUE elimină competența națională din acest domeniu, prin faptul că avansează o ‘nouă’ definiție a noțiunii de soți, incluzând partenerii de același sex.”
“Dreptul la liberă circulație a persoanelor nu poate fi instrumentalizat ca să redefinească noțiuni bine stabilite, precum „căsătoria” și „familia”. Obligarea unui Stat Membru, în ciuda poziției sale asumate democratic, să își modifice legea națională pentru a recunoaște relațiile dintre persoanele de același sex înseamnă a ignora în mod deliberat procesele democratice de la nivel național. În România, de exemplu, trei milioane de oameni au semnat recent o inițiativă cetățenească de consolidare a căsătoriei ca uniune dintre un bărbat și o femeie în Constituția României. Prin redefinirea termenului de „soți” ca incluzând cupluri de același sex, CJUE nu respectă suveranitatea națională și diversitatea europeană și riscă să creeze, în consecință, un haos legislativ.”

marți, 5 iunie 2018

BREAKING NEWS: Curtea de Justiție a UE a decis ca România să-i recunoască drept soți pe cei doi bărbați „căsătoriți” în Belgia

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că România trebuie să-i recunoască drept „soți” pe cei doi homosexuali „căsătoriți” în Belgia.

„Termenul 'soț', cu înțelesul prevederile legilor UE despre libertatea de rezidență pentru cetățenii UE și familiile lor, include și soții de același sex.

Deși statele membre au libertatea de a autoriza sau nu, mariajele între persoanele de același sex, nu pot obstrucționa libertatea de rezidență a unui cetățean UE prin refuzul de a acorda soțului/soției de același sex, a cărui cetățenie aparține unui stat non membru UE, dreptul derivat de rezidență pe teritoriul lor”, se precizează în hotărârea UE.
Decizia CJUE este aici.

După hotărârea CJUE, cazul va reveni la CCR, pentru o decizie finală în speță.  Până nu demult, Curtea Constituțională a României (CCR) considera că este inadmisibil ca ea să formuleze vreo întrebare preliminară la Curtea de Justiție a Comunităților Europene (CJUE). „Nu este de competența Curții Constituționale să analizeze conformitatea unei dispoziții de drept național cu textul Tratatului de instituire a Comunității Europene (Tratatul CE) prin prisma art. 148 din Constituție. (...) În situația în care Curtea Constituțională s-ar considera competentă să se pronunțe asupra conformității legislației naționale cu cea europeană, s-ar ajunge la un posibil conflict de jurisdicții între cele două instanțe, ceea ce, la acest nivel, este inadmisibil”, sublinia CCR în Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009.

Adrian Coman și Clai Hamilton sunt doi homosexuali care s-au căsătorit în Belgia. Dosarul prin care ei cer recunoașterea mariajului în România a fost înregistrat la CCR la 21 ianuarie 2016. După mai multe amânări ale pronunțării deciziei, la 29 noiembrie 2016, judecătorii au aprobat cererea Asociației ACCEPT, care solicitase CCR trimiterea unor întrebări preliminare de clarificare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar la 30 decembrie 2016 au introdus cerere de decizie preliminară.

luni, 4 iunie 2018

† Comunicat Conferinţa Episcopilor din România: Cauza Coman – ocazie de a regăsi realitatea în sine a căsătoriei

COMUNICAT DE PRESĂ

Cauza Coman – ocazie de a regăsi realitatea în sine a căsătoriei
Conferința Episcopilor din România ia act de iminența hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg în cauza Coman și alții împotriva Inspectoratului general pentru imigrări și alții și reafirmă cu hotărâre cu această ocazie adevărul despre căsătorie și înțelesul conceptului de „soți” în concordanță cu demnitatea persoanei umane și planul Creatorului.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a indicat recent că pe 5 iunie 2018 va pronunța hotărârea în cazul Coman și alții împotriva Inspectoratului general pentru imigrări și alții. Reclamanții, un cuplu format din doi bărbați căsătoriți în Belgia în 2010, de naționalitate română și respectiv americană, au cerut instanței de la Luxemburg, prin intermediul Curții Constituționale a României, să precizeze dacă noțiunea de „soți” din directiva referitoare la dreptul la libera circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora se referă și la soțul de același sex, și dacă România este obligată să îi acorde acestuia din urmă un drept de ședere pentru o perioadă mai mare de 3 luni pe motiv de regrupare familială. Inspectoratul general pentru imigrări le refuzase acestora cererea de ședere.

În data 11 ianuarie 2018, Avocatul General Melchior Wathelet publica o opinie în această cauză care, în mod concret, propune Curții de la Luxemburg să redefinească noțiunea de „soț”, în domeniul libertății de ședere a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor familiilor acestora, astfel încât aceasta să cuprindă și soțul de același sex. Cu alte cuvinte, acesta propune redefinirea căsătoriei la nivelul Uniunii Europene (hotărârea Curții de la Luxemburg va fi obligatorie pentru toate statele membre), căci dacă este redefinită noțiunea de „soți”, este redefinită și „căsătoria”, diferența de sex a soților fiind de esența căsătoriei, și acest lucru chiar dacă în cazul de față această redefinire operează (deocamdată) doar în domeniul imigrării. Alte revendicări de acest gen vor urma prin contestarea celorlalte caracteristici ale căsătoriei. Astfel, statele membre care nu permit căsătoria între persoane de același sex vor fi obligate să redefinească „căsătoria” în domeniul imigrației și să accepte efectele unei căsătorii între persoane de același sex încheiate în străinătate, și aceasta chiar dacă, așa cum spune Avocatul General, căsătoria între un bărbat si o femeie este consacrată în Constituție.
În Codul civil român, în acord cu tradiția națiunii române, căsătoria este legătura stabilă exclusivă între un bărbat și o femeie, de unde rezultă că nicio altă formă de uniune nu poate fi echiparată acestei legături și nici nu poate fi definită prin termenul de „căsătorie”. Prin urmare, este legitimă, logică, și în profund acord cu spiritul neamului românesc decizia Inspectoratului care nu vizează neapărat dreptul de ședere al cetățeanului american pe teritoriul României cât mai ales respectarea demnității căsătoriei și a naturii sale.
Conferința Episcopilor Catolici din România consideră că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene nu ar trebui să procedeze la inginerii sociale redefinind noțiunea de „soți”, și implicit pe cea de „căsătorie”, ci să continue să o protejeze reafirmând ceea ce ea este, așa cum aceasta a fost definită în cultura iudeo-creştină.

În definitiv, rolul dreptului, și implicit al justiției, este acela de a proteja familia prin căsătorie, spunând ceea ce este aceasta. Definiția căsătoriei, și implicit a soților, nu este așadar una arbitrară, ci bazată pe natura umană și pe necesitățile persoanei umane. Orice copil vine pe lume prin unirea dintre un bărbat și o femeie. Prima necesitate a unui copil, pentru ca acesta să se dezvolte pe deplin, este educația. Pentru că educația unui copil este o lucrare de lungă durată, vastă și complexă, aceasta impune uniunea stabilă a părinților săi, a mamei și a tatălui său.
Aceasta uniune stabilă a părinților în vederea educării copiilor lor se numește familie. Stabilitatea familiei fiind fundamentală, aceasta este garantată printr-un angajament juridic, public și solemn al soților încă de la începutul uniunii lor, acest lucru făcându-i responsabili ulterior. Acest angajament se numește căsătorie. Căsătoria este așadar definită ca fiind uniunea exclusivă și pe viață dintre un bărbat și o femeie în scopul întemeierii unei familii și a acompanierii copiilor lor spre dezvoltarea lor umană integrală. Astfel, de esența căsătoriei țin uniunea pe viată, diferența sexuală a soților, deschiderea către o nouă viață și îndatorirea părinților de a-și educa copiii.

vineri, 23 februarie 2018

Implicațiile juridice majore pentru întreaga Europă pe care le va avea decizia în cazul Coman

Reamintim:
Dacă pentru România, o eventuală decizie pe care CJUE ar putea să o pronunțe împotriva statului român înseamnă argumentul final pentru organizarea referendumului privind definirea constituțională a căsătoriei, pentru întreaga Europă, din perspectiva aplicabilității tuturor celorlalte reglementări privind relațiile de familie, implicațiile juridice sunt copleșitoare întrucât ar forța recunoașterea în orice colț al Uniunii, a unui status dobândit juridic în alt Stat Membru indiferent care este obiectul lui, respectiv daca este vorba despre vârsta legală de căsătorie, despre tipul de căsătorie, ori alte raporturi de familie care în unele țări sunt reglementate, iar în altele nu sunt legal recunoscute.
Problema a fost deja semnalată de New York Times încă de la începutul audierilor în acest proces: „Este pentru prima dată când Curtea Europeană de Justiție a fost solicitată să decidă dacă termenul de ‘soț’ include un soț de același sex”, a declarat Robert Wintemute, profesor de drept la King’s College din Londra.”

Cazul prezentat curții îi are ca protagoniști pe Adrian Coman, activist român pentru drepturi, și pe partenerul său american, Claibourn Robert Hamilton. Cuplul s-a căsătorit în 2010 în Belgia, la șapte ani după ce în această țară a fost legalizată căsătoria între persoane de același sex. Belgia este una dintre cele 13 țări din Uniunea Europeană care permite căsătoria între persoane de același sex, în timp ce alte 9 state membre au parteneriate civile sau alte forme similare, potrivit profesorului Wintemute.

Legislația Uniunii Europene oferă cetățenilor statelor membre și membrilor familiilor lor dreptul de a se deplasa și locui în întreaga uniune, sub rezerva anumitor condiții. Dar odată cu intenția cuplului de a se muta în România, autoritățile din București au refuzat să le recunoască relația ca motiv pentru rezidență.

luni, 15 ianuarie 2018

Cuplul gay Coman-Hamilton cere dreptul la reședință în România (VIDEO)

“Noțiunea de soț include și soții de același sex” atunci când este vorba de stabilirea dreptului la reședință. Este declarația făcută de avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul cuplului gay, format Adrian Coman și Clai Hamilton
 Avocatul general este un expert cu un cuvânt important de spus în proces, iar o decizie în acest caz ar putea crea un precedent în Uniunea Europeană. Cei doi soți s-au căsătorit în Belgia și au cerut dreptul la reședința în România.
Avocatul General al Curții de Justiție a Uniunii Europene a susținut în față judecătorilor că statul român ar trebui să permită celor doi să se stabilească în România pentru că noțiunea de “soț” în cadrul directivei europene privind liberă circulație include și soții de același sex.
Continuarea pe www.stirileprotv.ro

vineri, 12 ianuarie 2018

La Ordinea Zilei: Curtea de Justiție a Uniunii Europene și homosexualii 🔴 Interviu cu Conf. Univ. Dr. Lavinia Tec


Avocatul general al CJUE susţine că în cazul cuplului Coman-Hamilton România ar trebui să-i recunoască drept soţi prin prisma directivei privind libera circulaţie


Cazul cuplului de homosexuali Coman-Hamilton, nerecunoscuţi de autorităţile române, a fost prezentat joi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxembourg, avocatul general Melchior Wathelet considerând că noţiunea de „soţ” în cadrul directivei europene privind libera circulaţie include şi soţii de acelaşi sex.
În consecinţă, statul român ar fi trebuit să permită familiei Coman-Hamilton să se stabilească în România ca soţi, pentru a îşi putea continua viaţa de familie începută în afara ţării. Decizia finală a judecătorilor europeni în speţă este aşteptată în primăvara anului 2018.

„Opinia Avocatului General susţine toate argumentele pe care Asociaţia ACCEPT şi petenţii le-au prezentat judecătorilor europeni. Acesta a arătat că noţiunea de soţi în cadrul directivei trebuie să primească în întreaga Uniune o interpretare autonomă şi uniformă, care include soţii de acelaşi sex. Asta înseamnă practic că din perspectiva dreptului european privind libera circulaţie soţii de acelaşi sex ar trebui să fie egali în drepturi cu cei de sex opus, indiferent de legislaţia statelor membre. Opinia sa se bazează pe evoluţia legislaţiei din marea majoritate a statelor membre UE care recunosc şi protejează familiile gay -22 din 28 de state oferă deja parteneriat civil sau căsătorie pentru cuplurile de acelaşi sex. Mai mult, avocatul general Wathelet subliniază faptul că discriminarea pe motive de orientare sexuală nu poate fi justificată de pretinsa protecţie a familiei tradiţionale. Ne aşteptăm ca hotărârea judecătorilor europeni să ia în calcul toate aceste argumente şi să avem în câteva luni o decizie favorabilă în cauză,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului şi membră a Asociaţiei ACCEPT.
Continuarea pe www.news.ro

luni, 27 noiembrie 2017

Adina Portaru 🔴 Uniți în diversitate? Un test pentru UE: Cauza Coman-Hamilton și recunoașterea căsătoriilor unisex încheiate în alte țări 🔴 Obligând un stat membru să recunoască o definiție a termenului de soți străină de propria reglementare națională, CJUE riscă să submineze legea în jumătate din statele membre UE și să creeze, pe cale de consecință, un haos legal...

Statele membre trebuie să aibă libertatea de a afirma în legile lor cât atât o mamă, cât și un tată sunt în egală măsură esențiali în viața unui copil.

În fiecare an, pe 9 mai, sărbătorim Ziua Europei. Motto-ul Uniunii Europene (UE), Uniți în diversitate, a intrat în vigoare în anul 2000 și reflectă faptul că UE urmărește armonizarea și integrarea unui număr de regiuni care să fie în același timp îmbogățite de diferitele lor fonduri culturale, tradiționale, lingvistice și religioase.
Această unitate în diversitate se confruntă în prezent cu un test generat de faptul că instanța Curții de Justiție a UE (CJUE) a fost sesizată cu un caz de referință (Coman și alții) care ar putea să submineze competențele statelor membre în domeniul căsătoriei și al familiei.
Obiectul speței este dat de relația unui cuplu de același sex, cetățeanul român A.C. și cetățeanul american R.C. În 2010, cuplul a obținut un certificat de căsătorie în Belgia. Atunci când România – în conformitatea cu legea națională – nu a recunoscut calitatea lor de cuplu căsătorit, A.C. și R.C. au dat în judecată statul român cu motivarea că le-a fost încălcat dreptul la liberă circulație în UE. În 2016, Curtea Constituțională a României a adresat CJUE întrebări preliminare în vederea soluționării cazului. Acestea se rezumă la: poate fi obligat un stat membru al UE (stat gazdă) să recunoască statutul legal al partenerilor care sunt considerați soți și membri de familie de către legislația dintr-un alt stat al UE? Mai mult, se poate face acest lucru în contradicție directă cu legile statului gazdă? Astfel, cazul Coman și alții are potențialul fie de a susține diversitatea și suveranitatea națională, fie de a submina competența recunoscută a statelor membre în ceea ce privește instituția căsătoriei.
Noțiunile de bază ale dreptului familiei – soț, membru de familie și căsătorie – sunt de competența statelor membre, aspect statuat de directivele europene în materie și consolidat de jurisprudența CJUE. În situația în care CJUE ajunge la concluzia că libera circulație atrage după sine însușirea de către un stat membru a înțelesului termenului de soț dat de către alt stat membru, atunci competența națională în această privință ar putea fi complet eradicată.
Aceasta va determina rescrierea codurilor familiei, legile civile și de procedură referitoare la relațiile de căsătorie, adopție, legături de sânge, muncă, asigurări sociale și altele. Obligând un stat membru să recunoască o definiție a termenului de soți străină de propria reglementare națională, CJUE riscă să submineze legea în jumătate din statele membre UE și să creeze, pe cale de consecință, un haos legal.