În presa românească a trecut aproape neobservată ştirea că în Statele Unite s-a făcut în sfârşit dreptate în cazul cofetarului din Colorado care a refuzat să facă tortul pentru nunta a doi bărbaţi homosexuali. E o veste bună, una din puţinele veşti bune în ceea ce priveşte vechea şi buna noastră libertate de exprimare, ameninţată tot mai mult de noua şi proasta cenzură şi autocenzură ideologică.
În acelaşi timp, decizia CJUE de miercuri despre cazul Coman ne aduce o veste bună şi una proastă; cele două cazuri au în comun faptul că s-a scris despre ele că au fost forţate şi provocate, pentru a crea precedente şi exemple. Să le luăm pe rând, începând cu ultima.
Suntem obligaţi să recunoaştem căsătoriile homosexuale de pe teritoriul altor state membre UE?
S-a spus cu mult aplomb în presa noastră că decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cazul Coman-Hamilton ar presupune că România va trebui să legalizeze căsătoriile homosexuale – sau că doi gay nu se pot căsători în România, dar s-ar putea căsători în UE şi pot reveni apoi în România, având recunoaşterea căsătoriei. Ambele interpretări nu sunt doar exagerate, sunt complet false. Prin această Decizie ţările UE NU au fost obligate, în nici un fel, să legalizeze căsătoriile homosexuale – sau să recunoască realităţi juridice de pe teritoriul altor ţări care vin în contradicţie cu legislaţia proprie. Prin decizia CJUE nu se impune recunoaşterea statutului de soţ persoanei de acelaşi sex căsătorită în alt stat, ci doar a unui efect particular al acestei căsătorii, anume dreptul de rezidenţă decurgând din includerea în sfera membrilor de familie definiţi de directiva referitoare la libera circulaţie. Acestea este prima veste bună.
Citeste mai mult: adev.ro/p9xqkh
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.