Postez azi ultimele impresii privind rezonanța
creștinismului în Bolivia. Scriam acum 2 săptămâni că Bolivia e o țară profund
creștină și tradițională, unde simbolurile creștine se află peste tot fără ca
cineva să obiecteze. Ele fac parte din spațiul public și istoric al
civilizației boliviene.
Un
lucru care izbește ochii, fie al celor care intenționat caută să identifice
prezența creștinismului în spațiul public, fie al celor deloc interesați de
subiect, este prezența inscripțiilor biblice în spațiul public, atât prin
obiectele personale ale oamenilor, dar și al edificiilor publice.
Trecând
prin spațiul public, în special prin piețe și terminale de autobuz, vezi, ici
și colo, oameni, tineri ori vârstnici, citind Biblia. În magazinele private ori
restaurante, ocazional vezi Biblii pe tejghele, unele amplasate pe un raft cu
cărți și ziare, iar altele la casieriile unde se plătesc facturile. Am văzut
inscripții biblice imprimate și pe pereții unor restaurante. Vizitând o
biserică în Villamontes, într-o duminică, am fost plăcut surprins să dau, din
întâmplare, cu câteva zile mai târziu, peste o familie care avea o brutărie în
centrul orașului. Pe peretele interior al brutăriei era scris Psalmul 98.
Multe
mașini, în special camioane de cursă lungă și autobuze, poartă inscripții
biblice ori texte din Sfintele Scripturi. În Santa Cruz am dat peste cea mai
impresionantă inscripție. Pe peretele de la intrarea unei firme erau scrise, în
roșu, în litere medievale asemenea unui manuscris medieval, versetele din
Deuteronom 6: 7-9 unde Dumnezeu poruncește părinților să-și învețe copiii
Biblia și să scrie învățăturile Scripturii pe ușile și stâlpii caselor. Poate
tocmai de aceea proprietarul firmei a ales să scrie aceste versete tocmai la
intrarea firmei.
Cel
mai impresionat, însă, am fost de inscripția de pe Palacio de la Justicia,
tribunalul din Santa Cruz. Amplasată la intersecția lui Anillo 2 cu Avenida
Rivero, clădirea de culoare cafenie a tribunalului are probabil 10 etaje. În
vârful clădirii, scrise în litere mari de culoare neagră, sunt cuvintele: „Dios
ilumine al hombre para que en este templo se haga justicia / Dumnezeu să dea
lumină omului astfel încât în acest templu / loc să se facă dreptate”.
Această
inscripție m-a dus cu gândul la zilele noastre în Europa și America seculara,
unde inscripțiile de acest gen nu mai există, ele fiind interzise prin lege,
motivația fiind „separarea bisericii de stat”. Inscripții ca acestea se mai
află doar pe monumentele istorice occidentale, ele însele protejate de lege,
dar mesajele lor fiind doar tolerate. Gândul m-a dus la anii 80 când citeam cu
multă aviditate cărți în biblioteca universității Harvard, cea mai imensă
bibliotecă din lume și unde, pe frontispiciul imensei clădiri vechi stăteau
înscrise cuvintele „Ce e omul ca să-ți aduci aminte de el?” din Psalmul 8:4.
Dar și aceste inscripții vechi sunt privite cu ostilitate de atei și
seculariști.
Aud
tot mai des și vociferă afirmația: „religion is good, but only if practiced in
private / religia e bună, dar numai dacă e practicată în spațiul privat”.
Dezagreez. Drepturile se practică în spațiul public, nu în spatele ușilor
închise. De aceea ne sunt conferite de constituție, un document public.
Pericolele
la adresa libertăților noastre religioase sunt multiple și trebuie să fim vigilenți.
În 2019, aproximativ 4.000 de creștini au fost uciși pe planetă pentru singurul
motiv că sunt creștini. Nu putem îngădui statului secular și instituțiilor lui
să ne strivească ori să ne forțeze să ne practicăm credința și valorile în
spatele ușilor închise ca și acum 2000 de ani.
Peter Costea
▲ ▲ ▲ TOPUL ZILEI al celor mai citite articole din ultima săptămână (selecție automată):
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.