Scriitoarea J.K. Rowling, autoarea seriei „Harry Potter” se declară îngrijorată de explozia uriașă de femei tinere care doresc să își schimbe sexul și, în ciuda linșajului la care a fost supusă în ultimele luni pentru că a îndrăznit să-și spună părerea despre schimbarea de sex și activismul trans, afirmă că nu se teme și că acestea sunt probleme despre care trebuie să vorbeaască public.
În decembrie, Rowling s-a aflat în epicentrul unui scandal după ce și-a exprimat pe Twitter sprijinul față de Maya Forstater, care și-a pierdut slujba după ce a scris, în parte, că „bărbații nu se pot schimba în femei”. Cercetătoarea a publicat mai multe mesaje, printre altele arătându-și îngrijorarea față de faptul că femeile trans au acces la vestiarele femeilor, și s-a referit în mai multe rânduri la femeile trans ca fiind bărbați.
Autoarea seriei „Harry Potter” vine acum cu un nou comentariu preluat de site-ul marginaliaetc.ro.
„Articolul acesta nu este ușor de scris din motive care vor deveni în scurt timp evidente, însă simt că a venit vremea să ofer niște explicații în legătură cu o problemă învăluită în toxicitate. Scriu rândurile de față fără vreo dorință de a augmenta această toxicitate.
Pentru cei care nu știu: în luna decembrie mi-am arătat, printr-o postare pe Twitter, susținerea față de Maya Forstater, o specialistă în probleme de taxare care și-a pierdut locul de muncă pentru niște așa-zise „postări transfobice” pe Twitter. Ea a mers în fața tribunalului și a cerut judecătorului să decidă dacă părerea potrivit căreia sexul este determinat biologic este protejată de lege. Judecătorul a hotărât că nu este.
Interesul meu cu privire la transsexualitate exista cu vreo doi ani înainte să apară problema cu Maya, timp în care am urmărit îndeaproape dezbaterea despre conceptul de identitate de gen. Am întâlnit oameni transsexuali, am citit diverse cărți, bloguri și articole scrise de persoane trans, specialiști de gen, persoane inter-sexuale, psihologi, experți în salvgardare, asistenți sociali și medici și am urmărit numeroase discursuri online.
Pe de-o parte, interesul meu pentru această problemă a fost unul profesional, pentru că scriu o serie de cărți în centrul cărora se află infracțiuni săvârșite în zilele noastre, iar detectiva mea fictivă se află la vârsta la care este interesată și afectată în mod direct de aceste probleme. Pe de altă parte însă, interesul a fost profund personal, după cum sunt pe cale să explic.
Pe tot parcursul perioadei în care căutam să învăț cât mai multe despre acest subiect, am primit nenumărate acuzații și amenințări pe pagina mea de Twitter, venite din partea activiștilor comunității transsexuale. Toate acestea au început de la un simplu like. Când a început să mă intereseze chestiunea identității de gen și cea a transsexualității, am început să fac capturi de ecran comentariilor care mă interesau ca, ulterior, să cercetez mai îndeaproape argumentele și problemele ridicate de aceștia. Într-o zi am dat din neatenție like unui comentariu. Acel like a fost luat drept dovada rea-voinței mele și din acel moment am început am început să fiu hărțuită.
După câteva luni, infracțiunea pe care o comisesem prin acel like s-a agravat când am început să urmăresc contul de Twitter al lui Magdalen Berns. Magdalen a fost o feministă și o lesbiană extrem de curajoasă, care se lupta cu o tumoare pe creier în fază terminală. Am început să o urmăresc fiindcă voiam să întru în contact cu ea, lucru pe care l-am și făcut până la urmă. Magdalen credea cu tărie în importanța sexului biologic și nu considera că lesbienele ar trebui acuazate de bigotism fiindcă refuză să se angajeze în relații romantice cu femei transsexuale care au încă un penis. Acest lucru a fost suficient pentru activiștii care au făcut legătura între cele două evenimente și astfel abuzul în mediul online s-a intensificat.
Am menționat toate acestea ca să explic faptul că eram pe deplin conștientă de ce se va întâmpla atunci când voi începe să o susțin pe Maya. Mă așteptam la amenințările cu violența, mi se spusese deja că ucid persoanele transsexuale cu ura mea, fusesem numită o târfă și cărtile mele fuseseră arse de acești activiști înrăiți (unul dintre ei mi-a spus că le-a transformat în îngrășământ).
Contul de Twitter mi-a fost blocat, moment în care am fost suprinsă de avalanșa de emailuri și scrisori care a urmat, dintre care marea majoritate erau pozitive și încurajatoare. Acestea veneau din partea unor oameni amabili, empatici și inteligenți. Unii dintre ei lucrau în domenii care se ocupau cu disforia de gen și transsexualitatea și toți erau îngrijorați în legătură cu felul în care un concept socio-politic influențează politica, medicina și salvgardismul. Sunt îngrijorați din cauza pericolului pe care acest concept îl reprezintă pentru tineri, homosexuali, femei și drepturile acestora. Și, mai presus de toate, sunt îngrijorați din cauza acestui climat plin de teamă, care nu face bine nimănui, cu atât mai puțin tinerilor transsexuali.
Textul integral AICI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.