După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

luni, 10 februarie 2020

Peter Costea 🔴 Ești ateu? Nu ai cu ce te lăuda!


Dacă ar fi să exprim în doar opt (8) cuvinte esența cărții lui John Gray, Seven Types of Atheism (Șapte forme de ateism), publicată în 2018, aceste cuvinte ar fi, în opinia, o foarte succintă, dar și corectă, concluzie despre ateism pe care o propune cartea lui Gray. Majoritatea ateilor, scrie el, au fost oameni imorali, hedoniști, care au lansat ideea inexistenței lui Dumnezeu motivați de ura față de Dumnezeu, creștini, religie în general ori situații tragice de viață.

Am avut ocazia să citesc cartea în decembrie 2018. De-a lungul anilor am citit multe cărți scrise de atei ori despre atei, dar, mărturisesc, în decembrie 2018 a fost prima dată când am avut prilejul să citesc o carte despre atei și gândirea ateilor scrisă de un ateu. Gray, profesor de filosofie politică la prestigioasa London School of Economics, e ateu. Dă, însă, impresia că scrie ca un teist, adică persoana care crede în divinitate și face apologetică creștină, nu ca un ateu. Până atunci nu mi-a fost dat niciodată să citesc un material atât de critic despre atei scris de un ateu.

Fără îndoială, asta surprinde. Șapte forme de ateism explică, pe înțelesul tuturor, de ce ateismul e o dogmă care nu se deosebește de teism (credința în Dumnezeu) decât prin afirmația simbolistă că nu există Dumnezeu. Ceea ce, la urma urmelor, spune Gray, e totuși o credință în ceva.
Gray explică, de asemenea, ceea ce foarte puțini dintre noi știam până acum: între atei se derulează un veritabil război civil ideologic care, dacă ar implica arme fizice, ar fi la fel de sângeros ca și războaiele religioase din Europa din Veacul XVI si XVII.

Cartea lui Gray e mai mult o „cărticică”. Poate fi lejer purtată în buzunarul hainei și are doar 158 de pagini. Împărțită în șapte (7) capitole, fiecare capitol e devotat unei versiuni specifice de ateism. Aflăm, astfel, că ateismul nu e monolitic, ci divers. Nu toți ateii gândesc la fel, se contrazic, se critică unii pe alții, și sunt intoleranți. Intoleranți unii față de alții, față de cei care gândesc diferit decât ei, și mai ales intoleranți față de teiști, în primul rând creștini.

Contrar impresiilor pe care le deținem despre atei, ei nu sunt liber-cugetători, scrie Gray: „chile atheists may call themselves freethinkers, for many today atheism is a closed system of thought / chiar dacă ateii se autodefinesc ca fiind liber-cugetători, pentru mulți ateismul zilelor noastre e un sistem de gândire închis".

Un alt merit al cărții lui Gray este că încearcă o definiție a „ateismului” și a „ateilor”. Surprinzător pentru noi, în primul secol grecii îi numeau pe creștinii „atei” / „atheos”, adică oameni „fără dumnezeu”, pentru că ei nu se închinau „dumnezeilor" cunoscuți grecilor ori lumii antice în general, ci unui singur Dumnezeu. Ceea ce noi numim azi monoteism grecii antici numeau „ateism”.

Conform lui Gray, ateismul cunoscut nouă înseamnă „oricine nu acceptă că o minte divină a creat lumea”. („I suggest that an atheist is anyone with no use for the idea of a divine mind that fashioned the world") O definiție similară e „atehism is simply the absence of the idea of a creator-god” / „ateismul înseamnă inexistența unui dumnezeu creator”, ceea ce, adaugă Gray, „does not amount to much”, adică „nu înseamnă mult".

Care sunt cele șapte (7) variante ale ateismului? Gray le identifică a fi (1) „the new atehism” sau ateismul nou care, în opinia lui, nu e interesat și nu adaugă nimic la arsenalul intelectual al ateilor veacurilor trecute; (2) „secular humanism / umanismul secular" care crede, la fel ca și creștinii, în salvare, dar nu o salvare spirituală, cum cred creștinii, ci una materială de vicisitudinile vieții zilnice; (3) „atheism which turns science into a religion / ateismul care transformă știința într-o religie"; (4) „the modern political religions / religiile politice moderne", printe ele: iacobinismul, nazismul, comunismul etc; (5) „the atheism of God-haters / ateismul celor care-l urăsc pe Dumnezeu; (6) ateismul lui Santayana și Conrad; și (7) „mystical atheism / ateismul mistic" a lui Spinoza.


Subiectele discutate de Gray sunt profunde și merită o discuție mai aprofundată. Sper, în săptămânile care urmează, să revin asupra lor.




▲ ▲ ▲ TOPUL celor mai citite articole din ultima săptămână (selecție automată) la momentul publicării articolului de mai sus:


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.