Europa zilelor noastre și-a alipit inima de idolatria
avortului. De o perspectivă nihilistă a vieții care iubește moartea mai mult
decât viața, prezentul mai mult decât viitorul, animalele mai mult decât
copiii.
O
altă concluzie e practic imposibilă de tras când ne gândim că toate instituțiile
seculare, în aproape toate țările europene, afirmă dreptul aproape absolut al
ființelor născute să decidă, la nivel individual, nu colectiv, cine se naște,
când, cine are șansa să vadă lumina zilei și dacă doar cu câteva minute înainte
de naștere ființa umană care se străduiește să se alăture speciei homo sapiens,
primește certificat de naștere ori de deces.
Asta
este Europa zilelor noastre, la 70 de ani de la Declarația Universală a
Drepturilor Omului (1948) și a Convenției Europene a Drepturilor Omului (1949).
Aceste
gânduri inundă inevitabil mintea citind unele din cele mai șocante pentru
conștiință știri. Peste o astfel de știre am dat ieri citind articolul Athens
metro advertises anti-abortion campaign ("Metroul din Atena promovează
reclame anti-avort") [Link: www.euractiv.com]
În
prima săptămână din ianuarie, mișcarea pro-viață din Grecia, Movement in Favor
of Life, a postat afișe în metroul din Atena cu imaginea ființei umane
nenăscute și mesajul: "choose life" ("alege viața").
Imaginea copilului nenăscut e foarte similară cu cea pe care și eu am postat-o
la mine pe Facebook cu câteva luni în urmă – [www.theguardian.com]
Forțele
întunericului au lansat o campanie acerbă și agresivă împotriva reclamelor,
pretinzând că avortul fiind un presupus drept al omului, cei care sunt
împotriva avortului vor să ducă Grecia „înapoi în Evul Mediu”. Fraza asta cu
Evul Mediu e în întregime lipsită de inteligență și o găsim repetata deseori ca
o flașnetă și în România de cei care nu prețuiesc valorile fundamentale,
creștine ori tradiționale.
Culmea,
ministrul transporturilor din Grecia, Kostas Karamanlis, identificat în articol
ca fiind „conservator”, a cerut ca reclamele să fie date jos imediat pentru că
ele transmit un mesaj ilegal, ”împotriva unui drept absolut și indiscutabil
care este garantat femeilor”, adică avortul ("against an absolutely
guaranteed and indisputable right of women").
Câteva
observații. Nici un drept nu este absolut. Dacă transformăm avortul într-un
drept „absolut”, înseamnă ca el devine o idolatrie, nu doar a minții, ci și una
colectivă a societății. În al doilea rând, afirmația lui Karamanlis e o
minciună. Nici un tribunal
internațional nu a decretat niciodată existența unui drept la avort. Nici măcar
CEDO. Dacă avortul este permis, prin lege, asta nu înseamnă ca el este un drept
al omului și în special unul absolut ori indisputabil.
În
al treilea rând, nu îl recunosc pe Karamanlis ca făcând parte din familia
conservatoare. Eu sunt conservator, prin creștere, educație, credință și
convingere. A fi conservator înseamnă, în primul rând, a crede în dreptul
natural (ius naturae), adică faptul că există o ordine naturală a lumii și a
societății care impune credința în Dumnezeu, în familia și căsătoria naturală,
în viață, inclusiv dreptul la viață al ființelor umane nenăscute și alte
lucruri fundamentale ca acestea. Nimeni nu se poate
autodefini ca fiind conservator dacă nu se identifică cu aceste valori
fundamentale.
În
consecință, Karamanlis și cei care nu recunosc un drept la viață pentru copiii
nenăscuți, nu pot face parte din familia conservatoare.
Peter Costea
▲ ▲ ▲ TOPUL ZILEI al celor mai citite articole din ultima săptămână (selecție automată):
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.