Sâmbătă am discutat tezele fundamentale ale conservatorismului, menționând că pentru conservatori națiunea, statul național și suveranitatea națională constituie valoari definitorii. Recomandam o carte asupra subiectului, Yoram Hazony, The Virtue of Nationalism / Virtutea Naționalismului / publicată în 2018.
Am citit cartea în primăvara acestui an și o recomand celor interesați de conflictul prezent între globaliști și "suveraniști", adică persoanele pentru care suveranitatea națională primează în raport cu structurile supra-statale.
Alianța USR+PNL la locale se definește ca fiind "pro-europeană" nu "pro-România" ori "națională". Titulatura alianței spune multe și reflectă gândirea celor două partide. Toți suntem pro-europenei, dar nu toți suntem dispuși să cedăm din suveranitatea națională structurilor supra statale.
Europa e casa noastră comună, dar în această casă comună interesele naționale, nu cele europene, trebuie să primeze. Germania și, în general Occidentul, nu sunt altruiste. Uniunea Europeană a alocat o sumă mare de bani pentru contracararea efectelor pandemiei, dar nu pentru că țările occidentale ne iubesc, ci pentru că tot ele vor trage foloase din aceste investiții. Cu alte cuvinte, politica Germaniei e pro-Germania, nu pro-Europa. Urmărește, în primul rând, binele Germaniei. Imnul național german "Deutschland Uber Alles" spune totul de la sine. America lui Trump spune la fel "America First"!
De ce, atunci, PNL și USR, ori noi românii în general, să fim diferiți?
Cartea lui Hazony are 273 de pagini și trei părți. Teza fundamentală a lui Hazony este exact aceasta: fiecare țară din lume ar trebui să fie asemenea Germaniei și Americii și să-și urmărească interesele naționale. Hazony începe cu observația că Marea Britania a ales suveranitatea națională prin Brexist, iar America a făcut la fel prin alegerea lui Trump.
Cine e în spatele globalizării? Elita politică, jurnaliștii, profesorii universitari, vedetele de tot felul, care deplâng reîntoarcerea la suveranitate națională a britanicilor și a americanilor. Aprecierea suveranității naționale nu e echivalentul naționalismului, a propagării unei ideologii naționaliste de natura rasistă, xenofobă, ori a unor atitudini de ură ori superioritate în raport cu diverse civilizații ori culturi. E, simplu spus, o reacție la adresa creșterii influenței structurilor suprastatale în raport cu suveranitatea internă.
Convenția de la Istanbul e un exemplu care impune o ideologie straină în România împotriva voinței noastre și care este în conflict cu valorile noastre tradiționale.
Propagandiștii globalismului portretizează suveraniștii tocmai în acest mod: naționaliști, xenofobi, rasiști, oameni înguști la minte, plini de ură. Hazony discută istoria apariției statelor naționale în Europa. Reforma protestantă din Secolul XVI, spune el, a fost catalistul apariției statelor și națiunilor europene occidentale. Reforma a împărțit Occidentul în țări protestante și țări catolice.
Religia
și specificul lingvistic au dus la apariția statelor naționale: Olanda
(protestantă), Franța (catolică), Germania (protestantă), țările scandinave
(protestante), Spania (catolică), Portugalia (catolică) etc.
România și țările est europene au apărut mult mai târziu ca urmare a dizolvării imperiilor. Imperiul austriac, rus și otomon s-au prăbușit simultan în urma Primului Război Mondial, dând naștere statelor naționale din Europa de Est.
Istoria atestă, spune Hazony, că statele naționale sunt cele mai capabile să asigure bunăstarea materială, cultură și siguranță cetățenilor lor. Civilizația și cultura specifică statelor naționale se pot păstra doar în cadrul statelor naționale.
Haznoy face și o analiză a marilor conflagrații din istoria Europei, ajungând la concluzia că războaiele Europei moderne au fost de două feluri (1) cele pentru a clădi un imperiu (adică globalizare); și (2) cele pentru dezmembrarea imperiilor (adică pentru suveranitate națională).
În prima categorie se încadrează războaiele napoleonice, nazismul, comunismul, războaiele imperiului Otoman, iar în a doua categorie războielele Olandei împotriva Spaniei, cele împotriva Japoniei imperiale, a Germaniei Naziste.
Va fi lumea post- Covid o lume a intensificării globalizării ori a afirmării suveranității naționale? Înclin să cred că globalizarea se va intensifica.
Un
exemplu e mecanismul adoptat de UE luna trecută care constrânge statele membre
să rămână în UE. Obligațiunile de 750 de miliarde de euro
vor fi obținute în numele UE, rezultând și o mai strânsă integrare a UE.
În
același timp, previne și dezmebrarea UE. Statele care vor solicita retragerea
din UE ar putea fi penalizate cu plata fondurilor primite în 2020.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.