Sunt câteva
săptămâni de când reaua-credință și lipsa de respect față de valoare domină
agenda societății în America, în
Europa, în România, peste tot. Perioada în care trăim este o perioadă a etichetărilor, o perioadă care
evidențiază infantilizarea, limitarea mintală și sărăcia intelectuală a unei bune părți a societății.
Nenumărate grupuri, grupulețe sau găști își manifestă zgomotos nemulțumirile legate de propria lor condiție: socială, rasială, profesională, politică, sexuală, etc. Mulți dintre ei își manifestă frustrările reale sau imaginare dând foc, distrugând
simboluri ale civilizației care le-a oferit libertatea sau încercând să impună cu forța noua dezordine mondială.
Este clar că omenirea trăiește unul din momentele în care și-a pierdut busola, manifestându-se ca un om beat, sau ca unul care s-a
rătăcit în pustiu. Cum am ajuns aici? Cum a fost posibil ca o minoritate să fie
atât de influentă? Aceste întrebări frământă astăzi mințile creștinilor, iar răspunsul e dureros de simplu: o minoritate bine organizată
poate prelua controlul.
Deci, cum am ajuns aici și când s-au întâmplat toate acestea? Știți când, dragi creștini evanghelici, ortodocși, catolici, protestanți? În timp ce noi dormeam. În timp ce ne vedeam de luptele noastre
pentru putere și de politica noastră bisericească. În timp ce ne demolam liderii adevărați și distrugeam orice umbră de autoritate. În timp ce răspândeam cu
entuziasm bârfe și lucruri neadevărate unii despre alții. În timp ce roși de invidie nu eram în stare să lucrăm unii cu alții. În timp ce făceam tot ce ține de noi să ne alungăm copiii și tinerii din biserici pentru că nu sunt dispuși să înghită ipocrizia noastră. În timp ce cu bună știință ne distrugeam familiile.
În timp ce noi dormeam cu ochii deschiși, sau am uitat că există valori ce merită păstrate, unii s-au hotărât să
facă tabula rasa sub privirile noastre neputincioase. Mânia dărâmării
statuilor, a punerii pe foc a cărților, a interzicerii filmelor, a distrugerii valorilor iudeo-creștine e semnul intrării lumii noastre în faza de descompunere. Ura față de propria istorie a progresiștilor occidentali este atât de mare încât nu ezită să se alieze cu
barbaria. Și ce este cel mai trist, unele biserici și unii lideri creștini caută justificări biblice pentru a-i susține.
Privind cum oameni realmente "duși cu pluta", scăpați parcă de la casa de nebuni, încearcă să preia controlul, ar trebui să
ne asigurăm că nu suntem oameni "duși de vânt" și nici nu dormim cum fac cei mai mulți. Sfatul apostolului Pavel este mai actual ca oricând pentru creștinii secolului XXI: "Știind ce vremuri sunt: este ceasul să vă treziți din somn..." (Romani 13:11).
Samy Tuțac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.