Domnul Iisus îi spune
lui Nicodim, un conducător al iudeilor acelor vremuri, "Adevărat, adevărat
iți spun că Noi vorbim ce știm și mărturisim ce am văzut;" (Ioan 3:11)
Toți avem părinți
proprii. Dumnezeu care a creat cerul și pământul este tată pentru noi toți.
Rugăciunea Domnului începe cu cuvintele "Tatăl nostru" și nu cu
cuvântul "Tată". Oamenii sunt posesivi. Nu putem totuși să-l
monopolizăm pe Dumnezeu pentru nevoile fiecăruia. De aceea, trebuie să avem
încredere că Dumnezeu va avea grijă de nevoile noastre.
Să ne imaginăm pentru
o clipă o întâlnire a orbilor din Evanghelii, care și-au redobândit în mod
miraculos vederea când au fost vindecați de Iisus. Unul dintre ei ar fi spus,
Iisus m-a vindecat cu o singură propoziție: " Du-te, credința ta te-a
mântuit." (Marcu 10:52) Două alte persoane care au fost oarbe l-ar
contrazice spunând: "Nu poate fi atât de simplu. Noi știm cum Iisus Și-a
pus mâna pe ochii noștri." (Matei 20:34) Alt orb ar fi întrebat, "De
câte ori te-a atins Iisus? Când ei ar fi răspuns, "O dată" atunci cel
din urmă ar fi replicat, "Imposibil. Pe mine a trebuit să mă vindece în
două etape. Cînd M-a atins prima dată, vedeam oamenii ca niște copaci, dar
mi-am recuperat în totalitate vederea doar după a doua atingere a lui
Iisus." (Marcu 8:24)
"Și aceasta pare
greu de crezut" a replicat un alt fost orb din această adunare. "Iisus
m-a vindecat doar după ce a făcut o pastă din saliva Sa și niște țărână. Chiar
și după ce mi-a aplicat-o pe pleoape, am fost trimis să mă spăl în scăldătoarea
Siloam și doar după aceea am putut vedea." (Ioan 9:7) Biblia descrie mulți
orbi care au fost vindecați de Iisus și fiecare într-un alt mod. Fiecare dintre
noi facem din experiența noastră individuală o doctină proprie sau o părere
despre cum ar trebui Dumnezeu să acționeze. În felul acesta, distrugem frăția
noastră creștinească. Apostolul Pavel scrie că lărgimea, lungimea, adâncimea și
înălțimea iubirii pentru Hristos care întrece orice cunștință și plinătatea lui
Dumnezeu poate fi înțeleasă doar împreună cu toți sfinții. (Efeseni 3:18-19)
Un rege din India a
adunat în jurul unui elefant câțiva învățați care erau orbi. Le-a cerut părerea
despre acest animal. Cei care au atins corpul elefantului, au spus că seamănă
cu un buștean imens. Cei care iau atins picioarele, au comparat animalul cu
patru stâlpi înalți iar cei care i-au atins coada l-au comparat cu un șarpe.
Cei care i-au atins fildeșii l-au comparat cu un material din os. Totuși
elefantul era mai mult decât părțile sale și totuși era doar atât, un elefant.
Fiecare punct de vedere propriu este un punct de orbire, din moment ce nu
realizăm că punctele noastre de vedere mai degrabă ne limitează în loc să ne
îmbunătățească perspectiva. Așadar, Biblia vorbește despre o nouă naștere din
apă și din duh. Nici apa, nici duhul nu au părți individuale. Ele sunt elemente
omogene. Biblia povestește despre înțelepciunea regelui Israelului, Solomon. O
veche legendă evreiască descrie cum regina etiopiană din Saba a asistat la una
dintre judecățile lui Solomon. Doi evrei în vârstă au venit în fața lui Solomon
cu următoarea dispută: Unul dintre ei vânduse celuilalt o bucată de pământ.
Cumpărătorul descoperise apoi o comoară îngropată. El a adus-o vânzătorului dar
acesta nu a vrut să o primească. Cumpărătorul a explicat că el a cumparat
terenul cu bună credință dar prețul pe care l-a plătit pentru el nu acoperea și
comoara îngropată, deci, ar trebui să-i revină vânzătorului. Vănzătorul a
explicat că el a vândut terenul în întregimea lui, cu orice s-ar fi aflat sub
el și astfel nu ar fi fost cinstit din partea lui să primească asemenea
comoară. Fiecare striga la celălalt în fața lui Solomon: “comoara este a ta!”
“Ba nu, comoara îți aparține” a replicat celălalt.” În țipetele aceste fără
sfârșit, nici unul dintre ei nedorind să accepte comoara, înțeleptul împărat
Solomon a întrebat pe cei doi adversari: “Aveți copii?” “Da, un fiu
necăsătorit,” a răspuns unul, iar celălalt avea o fată nemăritată. Solomon a
hotărât:” Atunci fiul tău să se căsătorească cu fiica lui și dați-le lor
comoara.” Regina din Saba
se mira de o astfel de dispută. “În ținuturile noastre, regele sau regina i-ar
fi aruncat pe amândoi în închisoare și ar fi luat comoara.” Solomon a replicat,
” Poporul lui Dumnezeu consider astfel: Toată lumea știe că este mai bine să
dai decât să primești!” . Da, Rugăciunea Domnului începe cu “.. nostru.”
Trebuie să ne rugăm pentru nevoile noastre!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.