După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

miercuri, 3 iunie 2020

Florin Ianovici 🔴 Viața altuia ca pretext al vieții tale


George Floyd. Un necunoscut pentru marele public cât a trăit. A devenit cunoscut prin moarte. O moarte crudă, absurdă, de neînțeles. Nu a fost luat în seamă când striga: ,,nu pot să respir‘‘. Cum nu sunt luate în seamă strigătele a nenumărați oameni care strigă: nu pot să respir.

Nu doar George a murit sufocându-se sub genunchiul nemilos al unui om care a folosit uniforma de polițist ca pretext să reducă la tăcere vocea unui amărât. Mor generații strivite sub genunchiul unei ideologii care sufocă moralitatea, istoria, viitorul.

Generația care merge la Biserică, care postește și se roagă lui Dumnezeu se sufocă sub valul de mizerie europeană care paradoxal, vorbește în numele progresului făcând un mare pas înapoi în planul curăției de cuget și inimă.

Bunica mi-a spus să nu înjur, să nu mă port urât cu oamenii, m-a dus la biserică, m-a învățat să postesc. Părinții mei m-au învățat evlavia, respectul față de semeni și să muncesc cinstit.

Acum generația aceasta se sufocă sub genunchiul unei Europe care are uniforma globalismului, a uniformizării, a unui libertinism care ne-a luat aerul din plămâni. Dacă cineva ne aude, să știe că nu mai putem respira.

Generația care se ridică este alimentată constant cu știri senzaționaliste, cu propagandă umanistă, iar corporatismul a născut competiții în care omul se diluează, se subțiază până la dispariție.

Ideologia de gen a devenit agenda numărul 1 a majorității țărilor europene si copiilor, tinerilor li se inoculează sămânța unui război fals, al unor lupte greșite care nasc ură, dezrădăcinare și au ca efect destrămarea sufletească.

Mass-media devine pe zi ce trece un mijloc de corupere morală, de aservire politică care naște campanii la comandă, care fabrică vedete de carton, care ridică la rang de modele ,,vulpițe‘‘, frumuseți botoxate, și care oferă un divertisment vulgar care îndobitocește si transformă consumatori în condamnați la eșec.

Sămânța de oameni care strigă, demască și nu dezertează de la credință, omenie, curăție sufletească, cei care se trudesc să ofere alternative de viață viabile, bazate pe Biblie, testate în focul marilor lupte, sunt apăsați de genunchi denigrării, persiflării și ridiculizării de către cei care dețin puterea de a decide, de către autoritățile care au uniformă, dar și-au pierdut de mult respectul față de om sau viață.

E nedrept ce i s-a întâmplat lui George Floyd. Când privești agresiunea neomenească asupra lui, te revolți, ți se strânge inima în piept de durere. Toate aceste sunt sentimente umane, legitime, dar a folosi moartea lui ca pretext de a lua viața altcuiva, de a jefui, distruge, devine una dintre cele mai triste dovezi ale faptul că ne-am pierdut busola.

Politizarea dramelor de zi cu zi, teatrul demagogic al politicienilor a sufocat bunul simț, a blocat creșterea sănătoasă a unei națiuni, iar intoxicarea permanentă făcută de mass-media aduce cu sine roadele pe care le vedem cu tristețe si spaimă.

Trăim vremuri în care omul, cu dramele lui, devine o știre pe care fiecare o folosește după bunul plac, după interesele personale pe care le urmărește.

Trăim vremuri în care sub pretextul durerii altuia, ne revoltăm si în loc să construim, dărâmăm pentru că sufletul stă de mult pe un butoi de pulbere, aceasta fiind consecința unei lupte permanente a progresiștilor de a înstrăina omul de Creatorul Său.

Viața altuia nu e un pretext ca să justifici viața ta, să îți susții agenda și interesele sau să maschezi derapajele comportamentale.

Acolo unde este credință, viața altuia, tragediile ei, impun respect, considerație, discreție și, mai ales, o autodeterminare, o motivare de sine în a deveni un om mai bun, un semen cu dragoste față de aproapele nostru.

Dumnezeu să ne vină în ajutor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.