În Germania, atitudinea față de persoanele pro-viață și pro-familie din viața publică a devenit excesiv de ostilă în ultimii ani. Cei mai mulți dintre aceștia aleg să își păstreze secrete adresele unde locuiesc.
Deloc surprinzător, în noaptea de revelion, mașina jurnalistului protestant pro-viață Gunnar Schupelius a fost incendiată în Berlin de către extrema stângă. Schupelius, care are propriul blog și scrie pentru ziarul B.Z., fusese anterior criticat pentru încurajarea germanilor să se alăture Marșului pentru Viață, care a avut loc toamna trecută. Această invitație a înfuriat feministele, declanșând incendierea mașinii lui Schupelius, care a ars aproape complet, relatează Life Site.
„În fiecare an el promovează puternic Marșul pentru Viață al bărbaților și femeilor care se opun avortului și spune în mod repetat ce crede despre femei și despre îndatoririle și atribuțiile lor”, a declarat grupul feminist care a revendicat atacul. „I-am incendiat SUV-ul astăzi”, a adăugat declarația, oferind detalii explicite despre locul în care trăiește jurnalistul, completând că „locuiește acolo cu copiii săi”.
Grupul care revendică responsabilitatea pentru atac, Feministische Autonome Zelle, a mai atacat o biserică evanghelică din Tübingen, pe 27 decembrie și nu manifestă niciun fel de regret cu privire la folosirea violenței. Feministele au recunoscut că Schupelius face și acțiuni de caritate, dar îi disprețuiesc contribuția socială ca pe una care îi ajută doar pe „cei care se supun pe ei înșiși conceptului de principii hetero-normative ale lumii”.
Se pare că ajutorarea celor săraci și defavorizați ar trebui să fie doar de competența entuziaștilor de avort.
Atacul asupra jurnalistului a fost denunțat pe larg, Clerul Protestant și Episcopii Catolici lansând o declarație de condamnare, menționând că acest atac nu a fost altceva decât o încercare de a folosi violența pentru a intimida punctele de vedere diferite. De asemenea, președintele sindicatului jurnaliștilor germani s-a raliat, spunând că atacul feministelor constituie un „atac dezgustător asupra libertății presei”.
Reacția adversă sporită față de activismul pro-viață și pro-familie poate fi parțial datorată faptului că mișcarea pro-viață crește în întreaga Europă – Marșul pentru Viață din Berlin din 2018 a atras 8.000 de persoane (cea mai mare prezență din istoria marșului), ceea ce i-a înfuriat pe feministele incendiatoare; Marșul pentru Viață din Austria și-a dublat numărul de participanți la 5.000, în timp ce marșul din Olanda a ajuns la 15.000 de participanți, Slovacia 5.000, 20.000 în Irlanda de Nord și peste 1.000 în Elveția.
Această ură a grupurilor precum Feministische Autonome Zelle este un răspuns parțial la faptul că la zeci de ani după ce revoluția sexuală a declanșat mutații sociale mari în Europa, există totuși mulți care refuză să accepte această ideologie de mizerie și ură cronică. Prezența celor pro-viață pe străzile marilor orașe europene, zeci de mii de oameni care își exprimă dizidența, este o replică pentru cei care au dat foc moștenirii și tradițiilor civilizației creștine occidentale, iar acțiunea lor de apărare a iubiri, viații și frumuseții îi înfurie pe cei care au apucat-o pe calea mai întunecată, mai murdară.
Și astfel, în fața acestei rezistențe, furia lor capătă o formă familiară: violența împotriva celor care pe care îi consideră incomozi, justificată pe slaba premisă că orice lucru care contravine dreptului lor la autonomie totală, verbal sau tipărit, este o amenințare demnă de un răspuns violent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.