Pe micul ecran și în mediul online, subiectul referendumului pentru modificarea Constituției scindează societatea în două tabere beligerante. Și ireconciliabile. Pe de o parte, sunt susținătorii și inițiatorii revizuirii Constituției care doresc ca, prin înlocuirea termenului „soți” cu „un bărbat și o femeie” din definiția căsătoriei, legea fundamentală să devină o pavăză pentru orice posibilă încercare de legiferare a căsătoriilor homosexuale în România. Ȋn cealaltă tabără, sunt „progresiștii” care se opun inițiativei de consultare a poporului, aducând ca argumente încălcarea dreptului homosexualilor la căsătorie, drept inexistent în acest moment în România, dreptul femeii la avort, familiile monoparentale și copiii din orfelinate.
Subiectul referendumului este gonflat și dus în stratosfere, cât mai departe de problema care l-a generat: legiferarea relațiilor dintre homosexuali. Subiectul referendumului e singurul rămas în dezbaterea publică, deși mai există alte două demersuri legislative aruncate în luptă de comunitatea LGBT: proiectul parteneriatului civil și dosarul de la CCR, prin care un cuplu homosexual cere ca statul român să-i recunoască mariajul încheiat în Belgia.
Ȋn acest caz, CCR a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o serie de întrebări preliminare, iar audierea ar putea avea loc în toamnă, la Luxemburg. CCR, care a dispus suspendarea cauzei până la primirea răspunsului din partea CJUE, a fixat ca termen intermediar de control data de 23 noiembrie 2017.
Parteneriatul civil, monedă de schimb
Ȋn martie 2016, Cernea Remus - Florinel (deputat independent), Cristian Horia (deputat PNL), Dumitrache Ileana Cristina (deputat PSD), Gunia Dragoș - Ionel (deputat independent) și Sturzu Mihai - Răzvan (deputat independent) au depus la Senat un proiect de lege privind parteneriatul civil. Pentru Cernea, era a treia tentativă de legiferare a relațiilor dintre homosexuali.
Din martie, adică de jumătate de an, inițiativa legislativă se află la Comisia Juridică, care întârzie redactarea raportului cu care proiectul de lege privind parteneriatul civil ar urma să fie pus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, pentru a fi votat.
Care-i rațiunea? Parteneriatul civil a fost transformat într-o monedă de schimb pentru propunerea legislativă privind revizuirea Constituției României. „Votăm pentru referendum și pentru eventuala modificare a definiției căsătoriei din Constituție, dar vă dăm, la schimb, parteneriatul civil.” Așa ar putea suna înțelegerea, din cauza căreia întârzie raportul Comisiei Juridice. Pentru că procesul de adoptare a propunerii legislative privind revizuirea Constituției a înregistrat timpi morți, fiind plimbat între Senat la Camera Deputaților, nu mai există sincronizare.
Public, nimeni nu va recunoaște acest troc. La începutul lunii aprilie, Liviu Dragnea a fost întrebat dacă PSD-ul sprijină parteneriatul civil. „PSD sprijină toleranța, sprijină ideea, conceptul că în România avem loc cu toții. Nu trebuie să ne războim între noi, pentru că trebuie să fim uniți”, a spus președintele PSD.
De atunci, pe principiul „să fie bine, ca să nu fie rău”, proiectul privind parteneriatul civil a rămas blocat în Comisia Juridică a Camerei Deputaților. La finalul lunii aprilie, deputatul Florin Iordache declara pentru Active News că acest proiect de lege n-a mai intrat pe ordinea de zi a Comisiei Juridice „pentru că au fost alte priorități”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.