„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Ambasada României la Helsinki s-au implicat în mod prioritar în sprijinul cetățenei române în cauză, încă de la momentul sesizării cu privire la instituționalizarea celor doi copii minori ai acesteia.
Misiunea diplomatică română din capitala Finlandei a stabilit și menține o legătură permanentă cu cetățeana română în cauză, în favoarea căreia a întreprins multiple demersuri de asistență consulară, intervenind în repetate rânduri pe lângă serviciile locale de asistență socială și protecție a copiilor, autoritățile judiciare competente și Ministerul Afacerilor Externe finlandez.
Mama copiilor a beneficiat de asistența consulară constantă a misiunii diplomatice române de la Helsinki, prin prestarea unor servicii consulare, precum eliberarea unor certificate de naștere românești pentru cei doi copii născuți în Finlanda, prin realizarea unor intervenții la nivel diplomatic în sprijinul acesteia pe lângă Ministerul Afacerilor Externe finlandez, administrația regională și serviciile sociale implicate, prin prezența reprezentanților ambasadei la termenele de judecată din cadrul procedurilor judiciare în care a fost implicată cetățeana română, precum și prin consilierea sa cu privire la demersurile întreprinse pe lângă autoritățile finlandeze.
Misiunea diplomatică română din Finlanda se află în legătură permanentă cu persoana în cauză, care a fost primită de către ambasadorul României la Helsinki ori de câte ori a solicitat acest lucru. De asemenea, a fost primită în audiență, la sediul MAE, cu ocazia prezenței sale în România.
Cazul respectiv a fost abordat de către conducerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și de către Ambasada României la Helsinki, în cadrul discuțiilor oficiale, cu Ambasadorul Finlandei la București și cu alți demnitari finlandezi.
În cadrul demersurilor întreprinse, Ambasada României la Helsinki a solicitat date privind dosarul întocmit de serviciile sociale finlandeze, care au dus la măsura instituționalizării celor doi minori, însă autoritățile finlandeze au precizat că, în conformitate cu legislația finlandeză, nu pot furniza astfel de informații, toate detaliile legate din dosar fiind confidențiale.
De asemenea, misiunea diplomatică română la Helsinki a solicitat inclusiv dreptul de a-i vizita pe cei doi minori. Solicitarea de vizită a consulului a fost respinsă însă de autoritățile finlandeze, care au invocat interesul superior al minorilor.
Totodată, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a transmis în luna iunie 2016 o solicitare de repatriere a celor doi copii, în vederea integrării în familia biologică extinsă din România prin încredințarea lor spre creștere și educare bunicilor materni. Solicitarea a fost înaintată pe cale oficială de Ambasada României la Helsinki către autoritățile finlandeze, care nu au dat curs însă acestei solicitări, prevalându-se de competența jurisdicțională exclusivă a instanțelor finlandeze, în conformitate cu normele de drept european în materie.
În context, se impune precizarea că, în conformitate cu reglementările comunitare direct aplicabile în toate statele membre UE (Regulamentul CE nr. 2201/2003), inclusiv în România și Finlanda, competența jurisdicțională în materie de exercitare a răspunderii părintești asupra unui minor aparține, ca regulă generală, instanțelor judecătorești din statul membru pe teritoriul căruia minorul își are reședința obișnuită la momentul sesizării justiției, în speță instanțelor finlandeze.
Cazul respectiv constituie obiectul unor proceduri judiciare aflate pe rolul instanțelor judecătorești din Finlanda. Decizia serviciului local de asistență socială, prin care s-a dispus instituționalizarea copiilor în anul 2016, a fost atacată de mamă în justiție.
La primul termen de judecată, în baza instrucțiunilor MAE, consulul Ambasadei României la Helsinki s-a deplasat la instanță, însă i-a fost refuzat accesul la ședința de judecată. Instanța a menținut decizia de instituționalizare a copiilor, motivând-o prin „interesul superior al copiilor”. Această hotărâre a fost atacată de mamă, procesul aflându-se în prezent pe rolul Curții Supreme Administrative a Finlandei.
Pe parcursul acestor proceduri judiciare, misiunea diplomatică a menținut o legătură permanentă, atât cu cetățeanul român, cât și cu avocatul ales al acesteia.
Pe lângă procedurile judiciare privind contestarea măsurii administrative de preluare a minorilor, autoritățile finlandeze au demarat o procedură penală împotriva cetățenei române, care a fost pusă sub acuzare pentru săvârșirea unor fapte penale. Tribunalul din Tampere a găsit-o vinovată de două capete de acuzare și a condamnat-o, cu suspendarea executării pedepsei. Decizia instanței nu este definitivă și va fi atacată la instanța de grad superior, iar efectele hotărârii primei instanțe se suspendă până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Ambasadorul României în Finlanda și consulul Ambasadei României la Helsinki au asistat la cele două termene ale procesului penal în cauză.
Precizăm că atât doamna Camelia Jalaskoski, cât și ambii minori rezultați din căsătoria încheiată în Finlanda dețin dublă cetățenie, română și finlandeză, și au domiciliul pe teritoriul Finlandei. Din perspectiva autorităților finlandeze, cetățenia efectivă atât a mamei, cât și a minorilor, este cea finlandeză, care prevalează în raport cu cetățenia română, aspect învederat constant de către partea finlandeză cu ocazia solicitărilor și demersurilor diplomatice și de asistență consulară ale Ambasadei României la Helsinki.
Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile art. 5 lit. h) din Convenția de la Viena din 1963 cu privire la relațiile consulare, oficiile consulare pot apăra interesele propriilor cetățeni minori numai în limitele fixate de legile și regulamentele statului de reședință.
MAE și Ambasada României la Helsinki vor acorda în continuare întreaga asistență consulară posibilă în beneficiul cetățenei române.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.