Stimată doamnă Alina Mungiu-Pippidi,
Am luat notă cu îngrijorare de declarațiile dvs. conform cărora
evenimentele organizate în România în sprijinul familiei Bodnariu ar fi parte a
unei vaste campanii antioccidentale puse la cale de Rusia.
Prin intermediul articolului pe care l-ați publicat pe site-ul
„România curată” („SIE, trezește-te! Rușii sunt în
spatele campaniilor antioccidentale sub pretextul protecției copiilor”)
aruncați un blam general asupra zecilor de mii de români care au ieșit în
stradă, în România sau în diaspora, pentru a-și exprima în mod pașnic și
democratic îngrijorarea cu privire la soarta familiilor dezmembrate în mod
brutal de către Barnevernet, Serviciul Norvegian de Protecție a Copilului.
Ca organizator al manifestației de la Sibiu, la care au
participat peste 5.000 oameni, mă simt dator să vă contrazic și să informez
publicul larg că analiza dvs. este deficientă și nu corespunde faptelor.
Organizatorii protestelor internaționale din diverse orașe cu o prezență
românească semnificativă (Washington, Londra, Roma, Madrid, Viena, Praga,
Bruxelles, Haga, Dublin, Copenhaga, Castellon, Oslo, Ottawa, Chișinău,
Melbourne) sau din orașe românești (București, Oradea, Deva, Suceava, Arad,
Sibiu, Constanța, Iași, Cluj, Timișoara, Baia Mare, Bistrița, Satu Mare) sunt
pastori ai comunităților evanghelice (neoprotestante) românești. În ce privește
familia, aceștia (și nu doar ei) îmbrățișează și promovează etosul iudeo-creștin
care a alimentat sinteza identității europene vreme de nouăsprezece secole.
Asocierea pe care dvs. o faceți între valorile de inspirație
iudeo-creștină (protejarea familiei monogame, formate dintr-un bărbat și o
femeie) și agenda rusă antioccidentală este nefondată, fiindcă nu actualul
președintele al Rusei a inventat familia alcătuită dintr-un bărbat și o femeie
ori dreptul copiilor de a crește în familia lor naturală. Altminteri, pornind
de la exemplul dvs., s-ar putea argumenta la fel de bine și astfel: faptul că
dvs. și Vladimir Putin cădeți de acord asupra teoremei lui Pitagora vă face pe
dvs. susținătoarea unei „geometrii de factură putinistă”.
Zecile de mii de cetățeni români care au ieșit în stradă au fost
motivați în primul rând de sentimentul solidarității cu familia Bodnariu.
Precum se știe, Barnevernet a aplicat măsuri extrem de dure, mergând până la
despărțirea mamei de bebelușul ei de patru luni. Lipsa unei anchete sociale
amănunțite, despărțirea copiilor între ei, plasarea copiilor în câteva orașe
diferite (aflate la mare distanță de Naustdal), restricționarea aproape
completă a contactului dintre părinți și copiii, toate aceste elemente au
scandalizat un număr însemnat de români, indiferent de apartenența lor
religioasă ori de simpatiile lor politice. Situația creată de Serviciul
Norvegian de Protecție a Copilului a generat numeroase critici, în special în
mediul online, pe rețelele de socializare (Facebook).
Afirmația dvs. că protestele au fost generate de un anume canal
de televiziune (vă referiți probabil la Antena 3) simplifică în mod nepermis
dinamica foarte complexă a unei mișcări sociale care i-a surprins pe mulți
analiști și care a depășit inclusiv așteptările celor care le-au inițiat și
susținut. Amploarea dezbaterii a fost posibilă în primul rând grație faptului
că ea a început în mediul online. Când protestele organizate de comunitățile
evanghelice (neoprotestatne) au devenit vizibile, presa românească a preluat
subiectul și l-a comentat îndelung. Bulgărele mediatic s-a amplificat
suplimentar fiindcă el a înglobat teme precum „disciplinarea fizică a copiilor”
sau dimensiunea violenței domestice căreia, din nefericire, îi cad victime
mulți copii din România.
Scrieți că în România nu a avut loc niciodată o demonstrație
pentru drepturile copilului. Aveți dreptate numai dacă faceți abstracție de
mitingurile de susținere a familiei Bodnariu, căci cei care au ieșit la
manifestații au făcut-o pentru a apăra și drepturile copiilor separați în mod
abuziv de părinții lor. Considerăm legitime aceste manifestații și credem că
ele pot contribui la o revizuire serioasă a politicilor aplicate de Barnevernet
sau de alte instituții, pentru ca interesul superior al copilului să nu ajungă
inamicul interesului superior al unei familii de a rămâne unită.
Departe de a fi fost inspirate de agenda antioccidentală a
Rusiei, protestele la care am participat și pe care le susținem au la bază o
pornire civică sănătoasă, empatia față de o familie pe care o considerăm greu
încercată, îngrijorarea față de politicile excesive puse în act de instituții
ale unor țări care îndeobște sunt considerate „civilizate” și convingerea că
între „interesul superior al copilului” și dorința bine intenționată unei
instituții de a apăra interesul superior al copilului s-a insinuat un ecart
neliniștitor.
Considerăm că pretenția dvs. de a decide ce este suficient de
important pentru a intra în dezbaterea publică este o formă de hybris care
vă situează dincolo de limitele jocului democratic, care spune că cetățenii au
dreptul să se organizeze pentru a susține cauzele pe care ei le consideră
semnificative. Pentru zeci de mii de oameni care au ieșit în stradă și au
semnat petiții, problema felului în care sunt gestionate cazurile de tip
Bodnariu de către autoritățile norvegiene este una foarte importantă. Pentru
dvs. această chestiune este probabil nesemnificativă. Drept dovadă, nu v-ați
aplicat cu suficientă atenție asupra fenomenului, nu ați discutat personal cu
niciunul dintre organizatori și nu ați acordată o minimă atenție spațiului
confesional în sânul căruia au apărut îngrijorările cu privire la tratamentul
abuziv de care au parte familiile intrate în atenția Barnevernet. Ați preferat
pista comodă a teoriei conspirației, conform căreia zeci de mii de români au
devenit fără voia lor agenți de influență ai Rusiei. Faptele vă contrazic.
Rămâne să descoperiți de ce, dacă veți accepta că există domenii în care mai
puteți învăța și că excesul de competență în toate domeniile este, în fond, o
formă de cecitate intelectuală.
Apreciem chemarea la vigilență pe care o adresați „serviciilor
noastre secrete”, dar nu credem că ea este necesară. Cu sau fără semnalul de
alarmă pe care îl trageți, instituțiile pe care le chemați imperativ la ordine
își fac datoria mai mult decât credeți sau lăsați dvs. să se înțeleagă.
Pastor lector univ. dr. Ioan Brie
Lector univ. dr. Emanuel Conțac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.