Cine se putea lăuda
cu o viaţă fără păcat? Cine poate spune ca Iov că nu a călcat niciuna dintre poruncile Domnului? Cine are curajul să afişeze o atitudine de
nevinovat? Cu toate că nu ne dorim şi nici nu ne face cinste, realitatea este
alta. Din nefericire, Iacov are dreptate când spune că toţi greşim în felurite
ocazii şi moduri. Păcatul, chiar dacă trăim
vremuri de îndurare, întristează mult faţa şi inima Domnului. Este adevărat,
păcatul nu Îl întristează doar pe Domnul, ci şi pe noi. După ce ne îndeamnă să
păcătuim, diavolul ne arată cât suntem de vinoaţi. Atunci, în durere şi
disperare ne întrebăm: există oare vreo speranţă? Din fericire pentru noi în lumea
aceasta atât de schimbătoare, există şi lucruri ce nu s-au schimbat. Unul
dintre ele este pocăinţa. Domnul a apreciat pocăinţa în fiecare generaţie. Când
cineva a greşit, dar s-a pocăit urgent şi sincer, a
primit îndurare. Bunătatea Lui a făcut ca persoana respectivă să primească
iertare şi binecuvântare.
La fel stau
lucrurile şi astăzi. Cu toate că nu avem scuze pentru păcat, cu toate că
păcatele noastre Îl întristează mult pe Domnul Isus, El apreciază
pocăinţa sinceră. Cei care se întorc la Domnul cu toată inima, cei care îşi
plâng păcatele, experimentează iertarea divină şi ridicarea din mizeria în care
ne-a dus păcatul.
Dragilor să ne
reanalizăm viaţa. Păcatul trebuie să ne facă să plângem, dar pocăinţa
ne ajută să redobândim pacea şi libertatea. Toţi greşim şi nu este scuzabil. Să
nu disperăm însă. Când greşelile noastre sunt aduse sincer înaintea Domnului,
când dorim din toată inima schimbarea, prin bunăvoinţa lui Dumnezeu ne vom bucura de iertare. Pocăinţa încă funcţionează! Crede, practic-o şi
promoveaz-o!
Viorel Iuga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.