✡ Sărbătoarea Corturilor 🔴 Sukkot סוכות

SUKKOT-ul   este una dintre frumoasele si binecuvantatele Sarbatori ale Domnului, descrisa in Vaikra  23: 33-46. “Domnul a vorbit lui Moshe si a zis: Vorbeste copiilor lui Israel si spune-le:  In a cinsprezecea zi a acestei luni a saptea, va fi sarbatoarea corturilor, in cinstea Domnului, timp de sapte zile. In ziua intai sa fie o adunare sfanta: sa nu faceti nicio lucrare de sluga in timpul ei. Timp de sapte zile, sa aduceti Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi , sa aveti o adunare sfanta, si sa aduceti Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta sa fie o adunare de sarbatoare: sa nu faceti nicio lucrare de sluga in timpul ei ” (Levitic 23: 33-36). 

Sukkot-ul , de obicei tradus in Engleza prin Tabernacles , iar in Romana prin Sarbatoarea Corturilor,  tine sapte zile , de la 15 pana la 21 Tishrei (Septembrie / Octombrie), si se sfarseste in cea de-a 8-a zi – o zi cu totul speciala – din 22 Tishrei. Trecerea de la sobrietatea  Marilor Sarbatori de cainta, la bucuria zgomotoasa si exuberanta a Sarbatorii Corturilor, in care poporului i se porunceste sa  construiasca acele mici colibe in care sa si traiasca timp de 7 zile, este destul de rapida , insa se pare ca Dumnezeu chiar acest lucru Si l-a dorit : poporul ales trebuia sa constientizeze in permanenta purtarea Sa de grija , si mai ales trebuia sa-si aminteasca de unde l-a scos Dumnezeul lui,  cu Mana Sa Puternica. Torah acorda o semnificatie aparte cuvantului s u k k a h, el desemnand mica si simpla coliba (foarte asemanatoare unui cort) in care israelitii au fost obligati sa traiasca in pustie,  tot drumul lor spre Tara Promisa, dupa ce au parasit Egiptul (Levitic 23 : 42). Sarbatoarea Corturilor se mai numeste: Sezonul Bucuriei, Sarbatoarea Adunarii Poporului, Sarbatoarea Popoarelor, Sarbatoarea Dedicarii etc.

Sukkot-ul completeaza fericit imaginea de ansamblu a Sarbatorilor din luna a 7-a. In contrast cu tristetea si starea de profunda introspectie,  pe care o degaja atmosferaSarbatorii Trambitelor si a Zilei Ispasirii, cea de –a treia Sarbatoare a lunii Tishrei se vrea una plina de bucurie, implinind vechea zicala evreiasca : “ Intotdeauna dupa nori si ceata trebuie sa apara soarele.”  Sarbatoarea Corturilor este deseori numita Anotimpul Bucuriei Noastre ,  pentru ca dupa pocainta si invocarea plina de durere a Iertarii Divine, din timpul Zilei Ispasirii,  trebuie sa apara  certitudinea  ca pacatele au fost indepartate, iar Prezenta lui Dumnezeu se poate manifesta din nou in mijlocul  poporului, calauzindu-l si protejandu-l. Strict istoric, Sukkot-ul comemoreaza zilele de pribegie prin pustia Sinai, dupa iesirea din Egipt. Potrivit tuturor legilor naturale, evreii  ar fi putut lesne pieri, dar au fost intr-un  mod cu totul supranatural  protejati de Dumnezeu.  Profetic vorbind, Sukkot-ul este Sarbatoarea care ne invata lucruri noi si interesante despre Imparatia Mesianica, si despre Bucuria imensa a Carmuirii Divine intr-o asemenea Regalitate maiestuoasa.

Corturile sunt Sarbatoarea care se axeaza pe un Seceris spiritual de anvergura.Incepe in cea de-a 15 -a zi a lunii Tishrei si se termina pe 22 Tishrei cuSarbatoarea Bucuriei Torei (Simchat Torah) –  a 8-a Zi de celebrare,  in care poporul se strange  exaltand Torah, si–I multumeste lui Adonai pentru ea. Desi Simchat Torah cade la sfarsitul Sarbatorii Corturilor, ea are statutul unei Sarbatori individuale. Ca toate celelate Sarbatori de Pelerinaj, Sukkot-ul are o puternica implicatie domestica si agricola. Aceasta Sarbatoare  marcheaza timpul secerisului final de toamna, inainte de caderea iernii. De aceea se mai numeaste familiar  si Sarbatoarea Secerisului. Asa cum gasim scris in Shemot (Exod) 23:16 : “Sa tii sarbatoarea secerisului , a celor dintai roade din munca ta , din ceea ce vei semana pe camp; si sa tii sarbatoarea strangerii roadelor , la sfarsitul anului, cand vei strange de pe camp rodul muncii tale.” Sukkot-uleste timpul cand toate roadele campului, ale livezilor si  ale viilor sunt  stranse si adunate in hambarele arhipline, in teascurile pentru vin si pentru ulei. Este sezonul in care truda si transpiratia semanatului se intorc,  intr-o binecuvantata rasplata, catre agricultorii harnici si priceputi. Toti fermierii sunt veseli si bine-dispusi, de aceea, fara nicio indoiala,  Sukkot-ul este timpul bucuriei, implinirii  si  multumirii.  Fiind mai lunga decat celelate doua Sarbatori de Pelerinaj -  Pesach-ul si Shavuot-ul  –  Sukkot –ul este definit ca fiind Anotimpul (Sezonul)  Bucuriei .

Regele Solomon a dedicat Templul in timpul Sarbatorii Corturilor (1 Regi 3). De aceea Sukkot –ul se mai numeste si Sarbatoarea Dedicarii. Ea a fost celebrata dupa exilul babilonian (Ezra 3 : 1- 4).

Un alt nume dat Sukkot–ului  este Sarbatoarea Popoarelor. Aceasta titulatura este cat se poate de verosimila – si mai ales va fi,  in Era Mesianica,  cand Sukkot-ul  va fi  celebrat de toate popoarele pamantului – pentru ca la Ierusalim, intr-o asemenea ocazie,  vin si in zilele noastre,  copii ai lui Dumnezeu din toate natiunile pamantului sa se inchine Dumnezelui evreilor.  In ceea ce priveste praznuirea din Imparatia Mesianica , trebuie sa se implineasca Planul lui Dumnezeu cu privire la Israel,  asa cum el ni se infatiseaza  in Legamantul facut cu Abraham. Din acest Legamant reiese clar ca toate familiile pamantului vor fi binecuvantate in acest patriarh –  prin descendentii lui  (v Geneza 12 : 3) –   pentru ca intr-adevar, din Abraham Dumnezeu Si-a ridicat un popor al Lui, Israel, ca sa fie o binecuvantare pentru toate  natiunile pamantului. Noi insa stim ca aceasta promisiune se implineste numai in Yeshua Ha Mashiach, asa cum bine precizeaza rabi Sha`ul, alias apostolul Pavel,  in Galateni 3 : 8, 14, 16: “Scriptura , de asemenea, fiindca prevedea ca Dumnezeu va socoti neprihanite pe Neamuri, prin Credinta, a vestit mai dinainte lui Avraam, aceasta veste buna:  toate neamurile vor fi binecuvantate in tine… pentru ca binecuvantarea vestita lui Avraam sa vina peste Neamuri, in Hristos Isus, asa ca, prin credinta, noi sa primim Duhul fagaduit.“

Tot  legat de aceasta Sarbatoare este si Simchat Beit Ha Shoevah  (Bucuria apei care se revarsa),   o ceremonie care se performa in Templu , nementionata in Torah , dar  descrisa in Mishnah. Apa care se revarsa intr-un suvoi de lumina, simbolizeaza bucuria pe care Torah o legifereaza pentru toti cei  care  tin Sarbatoarea Corturilor. Nu exista nicio alta Sarbatoare in care Bucuria sa se instituie ca o porunca, de aceea Sukkot-ul se mai numeste si  Anotimpul Bucuriei, asa cum Pesach-ul  se mai numeste  Anotimpul Eliberarii , iar Shavuot –ul  Anotimpul daruirii si primirii Torei.  Ritualul apei care curge / se revarsa este relatat in Mishnah, si se desfasoara intr-un cadru de intensa bucurie, poporul celebreaza cu strigate si chiote  Judecata Divina cu privire la caderea ploii de  care  este direct raspunzator inaintea lui Adonai.  Aceasta ceremonie se oficiaza in fiecare zi , mai putin in prima zi de Sukkot. In Talmud ceremonia apei este descrisa cu multe detalii , inclusiv imaginile in care trebuie sa se poarte imense torte care ard,  in timp ce se executa diverse  sarituri si tumbe. Toate acestea fac parte din acest ritual al veseliei.Talmudul precizeaza : “ Cine nu se bucura in locul unde apa curge , niciodata nu se va bucura  in viata sa. “ Ritualul caderii apei este asadar prilejul  raspandirii unei mari bucurii printre  evrei.

Un alt ritual care tine de aceeasi ceremonie acelebrarii curgerii apei,  este Iluminarea Templului. Potrivit Mishnei, la sfarsitul primei zile din Sukkot,  preotii si levitii coboara in curtea destinata femeilor. Aici sunt  4 lumanari enorme – 4 candelabre –  fiecare asezata  in cate un suport inalt,  din aur curat. Deasupra fiecarui suport de lumanare exista  un vas mare de aur , iar langa fiecare suport sta sprijinita cate o scarita. Patru  tineri, alesi  din familiile preotilor, se vor urca pe scarite tinand in mana vase speciale, pline cu ulei de masline,  pe care il vor turna in vasele de aur ale lumanarilor uriase. Preotii si levitii vor folosi ca fitile propriile lor vesminte de ceremonie , la  care numai in astfel de ocazii au dreptul sa renunte. Lumina  emanata de  cele 4 candelabre este atat de stralucitoare, incat – conform relatarilor Mishnei – nicio curte din Ierusalim nu ramane neiluminata de libatia caderii apei. Totul este o ceremonie!  Evrei piosi, membri ai SanHedrin-ului , carturari de vaza , lideri ai diferitelor scoli,  vor dansa de bucurie in aceasta noapte, vor  purta in maini torte aprinse,  si vor recita psalmi de lauda in onoarea lui Adonai. Intregul Ierusalim straluceste ca un diamant, scaldat  de-o  veselie proaspata si pura,  intocmai ca uleiul din cele 4 candelabre.

               a. Semnificatia istorica a Sarbatorii Corturilor

                 Intrarea in Tara Promisa /  Marea Bucurie

          In fiecare zi se celebra  in afara Templului o cu totul alta ceremonie . Preotii se impart in trei mari grupe in timpul celebrarii Corturilor. Prima grupa sunt cei care oficiaza sacrificiile,  asa cum sunt ele prezentate in Numeri 29.  In tot acest timp, pe masura  ce prima grupa executa sacrificiile in  Templu, a doua grupa de preoti iese afara si se indrepta spre poarta dinspre rasarit, catre Valea Motzah , unde se strange de obicei cenusa la fiecare inceput de Shabat. Aici ei vor incepe sa taie trestia, care nu are voie sa fie mai mica de 25 de picioare lungime. Dupa aceea se formeaza o linie cu toti preotii care tin in maini crengile de trestie.  In spatele acestei linii, la o oarecare distanta (aprox 25-30 picioare, cat este de fapt lungimea standard a trestiei) se formeaza un alt rand de preoti cu trestii in mana. Se formeaza in acest fel rand dupa rand de trestii. Inapoi,  drumul spre Templu este intesat de pelerinii care au venit sa sarbatoreasca Corturile la Ierusalim, conform poruncii lui Adonai. La un semnal preotii vor face un pas cu piciorul stang, apoi cu cel drept , laganand trestiile inainte si inapoi. Intre timp, cel de-al treilea grup de preoti, sub directa conducere a marelui preot, vor iesi din Templu indreptandu-se spre Poarta Apei. Ei de fapt se vor indrepta spre Bazinul  Siloamului, care se mai numeste si “ apele linistit –curgatoare.” Aici marele preot,  care tine in mana un vas de aur curat , il introduce in apa datatoare de viata, umpland bolul cu aceast lichid binecuvantat. Preotul care il asista tine in mana un vas plin cu vin. Chiar in clipa in care preotii din Valea Motzah incep sa marsaluiasca inapoi spre Ierusalim,  atunci incep si cei din Siloam sa se intoarca intr-acolo. In timpul mersului trestiile produc un fosnet in aer , care se amplifica in momentele apropierii de Ierusalim. Cuvantul pentru  v a n t,  in Ebraica , este  R u a c h . Cuvantul pentru  s p i r i t  este tot R u a c h . De aceea aceasta ceremonie are o functie simbolica puternica , ea este o reprezentare cat se poate de plastica a Spiritului Sfant care coboara in valuri,  ca un susur bland,  asupra orasului Ierusalim.

In timp ce fiecare dintre cele doua grupuri ajung la portile lor, shofarul incepe sa sune cu putere.  Dupa shofar (care intotdeauna trebuia sa anunte certitudinea si triumful  Prezentei Divine)   se ridica un preot  care va incepe sa cante din fluier (fluierul il reprezinta pe Mesia si  poarta numele de  “cel strapuns ”). Cum este strapuns ( gaurit ) fluierul,   asa a fost  si Yeshua  in timpul crucificarii (Ioan 19:34- 37), ranile, loviturile si cuiele i-au marcat Trupul, stigmatizandu-l. Cantaretul din fluier va conduce cele doua grupuri de preoti. Cel strapuns  va canta  pentru a conduce vantul  si  apa in Templu. Preotii care au venit dinspre Motzah,  fosnind trestiile,  vor intra in Templu si vor inconjura altarul de 7 ori. Preotii din prima grupa,  care intre timp  au facut sacrificiul animalelor, se vor indrepta spre altar pentru a pune jertfa in foc. Apoi marele preot si ajutorul lui, vor urca inspre altar, in timp ce tot poporul  adunat ca un singur om afara in curte, va incepe sa cante Mayim: “Vom scoate cu bucurie apa din izvoarele mantuirii.” (Isaia 12: 3). Marele preot va turna continutul vasului sau asupra unui animal de pe altar, in dreptul coarnelor. La fel va face si preotul mai tanar, va turna vinul peste aceeasi jertfa. Sunt doua vase construite in altar, unul pentru apa si celalalt pentru vin.  Apa si vinul se toarna impreuna  peste jertfe,  in timp ce preotii care-au purtat trestia o vor aseza in jurul altarului , construind astfel o sukkah (de fapt o splendida imagine a ocrotirii – a  adapostului –  lui Adonai ).

       b. Semnificatia spiritual-mesianica a Sarbatorii Corturilor

             Imparatia mesianica / Mileniul

         In descrierea de mai sus se oglindeste maiestuos Persoana lui  Yeshua Ha Mashiach, Mantuitorul nostru Preaiubit, si intreaga semnificatie a Jertfei Sale. EL a fost asezat pe altarul de ispasire  ( pe cruce  )  iar din  inima Sa  strapunsa ( Isaia 53: 5 , Ioan 19: 34 )  a curs sange si apa. Prin EL Dumnezeu – Tatal a realizat ocrotirea ( acoperirea ) tuturor acelora ce vor crede in Jertfa Sa,  si se vor adaposti in ea.

Vinul in Sfanta Scriptura este simbolul casatoriei, sangelui, legamantului, bucuriei,  si al lui Mesia. Preotii asezau crengile de trestie formand o chupah (cupola speciala folosita la oficierea casatoriilor). In timp ce marele preot turna apa din vasul de aur  pe altar, ajutorul lui  turna din vasul sau de argint vinul. Cand Yeshua a fost crucificat pe lemn (simbolul altarului ), coasta I-a a fost strapunsa si din inima Sa a tasnit sange si apa. Yeshua, mai bine decat  toti contemporanii Sai , intelegand profunzimea jertfelor care se oficiau inTemplu, a spus despre Sine ca este Apa Vie , dupa care inseteaza orice suflet  –   constient sau inconstient ( Ioan 7 : 37-38).

Dumnezeu a dorit ca poporul Israel  sa  construiasca un cort  in pustie deoarece EL chiar a tanjit (asa cum o face si astazi)  sa locuiasca in mijlocul poporului Sau (Exod 29 : 44-45).  Spiritual vorbind, Cortul Intalnirii  a fost lasat de Dumnezeu ca sa ne invete despre o dimensiune mult mai inalta a partasiei Dumnezeu – om,  cea care vizeaza comuniunea mediata de Duhul Sfant  intr-un templu de carne,  sfintit si dedicat lui Dumnezeu (1 Corinteni 6:19).

In timpul vietii pamantesti a lui Yeshua, Sarbatoarea Corturilor a fost cea mai impozanta scena de pe care se putea vedea, in toata splendoarea Sa, lucrarea de salvare prin Mesia cel Adevarat. Fiul lui Adonai  si Fiul lui David, deopotriva,  a venit pe acest pamant ( exista dovezi clare in acest sens, potrivit recensamantului la  care Maria si Iosif, parintii pamantesti ai Pruncului,  au fost obligati sa participe –  si nu intamplator! –  Luca 2 : 1-7) in prima zi de Sukkot, si a fost circumcis dupa 8 zile, chiar de Simchat Torah.  Iata ce DAR Preapretios am primit noi, evreii si neamurile, impreuna,  cu ocazia acesteiSarbatori a Bucuriei Noastre. Ploaia care este atat de importanta pentru solul uscat si arid din Tara Promisa, si-a castigat dreptul de-a se revarsa in zilele toride chiar peste Apa Vietii –  Fiul Preaiubit al Tatalui Ceresc, care in umilinta si lepadare- de- Sine “ a venit la ai Sai “ (Ioan 1: 11), conform profetiilor Tanach-ului.

Apa (ploaia)  are o semnificatie cu totul aparte in celebrarea Sukkot-ului (asa cum am vazut in cele prezentate mai inainte), o semnificatie care depaseste utilitatea ei practica din timpul sezonului agricol al semanatului si al seceratului. Ploaia reprezinta Prezenta masiva a Duhului Sfant in viata credinciosilor. Potrivit profetului Ioel , Ploaia Duhului Sfant se poate revarsa  peste orice faptura umana ( Ioel 2 : 28-29 ). Numai prin Duhul Sfant, “ vom putea scoate apa cu bucurie din izvoarele mantuirii“ (Isaia 12: 3).

Sukkot-ul  ne-a fost lasat de catre Dumnezeul nostru ca sa ne invete despre  Imparatia  Shabatica, despre Mileniu, cand pamantul va manifesta cea mai grandioasa Ploaie a Spiritului Sfant , care il va inviora si il va reface , dupa suferinta provocata de caderea in pacat (Zaharia 8:12).

Azi, foarte multi dintre evreii mozaici, dintre cei  mesianici sau dintre multi alti urmasi sinceri ai lui Yeshua,  isi parasesc,  in timpul celor 7 zile de celebrare , locuintele lor , preferand sa traiasca in sukkot (pe care si le  construiesc pe  langa case).  Aceasta coliba mica si simpla,  sukka-ua , simbolizeaza starea pe care o traim noi oamenii,   limitati fiind de diversele noastre vremelnicii pamantesti (de la familii, job-uri,  pana la congragatiile si comunitatile in care trebuie sa ne desfasuram viata de ucenici  ai Marelui Invatator). Cand va veni Regele,  si va instaura Imparatia Pacii  cu sediul in Ierusalim, vom uita de toate temporarele  noastre sukkot,  pentru ca vom fi,  fiecare dintre noi,  adevarate pietre vii in Templul Lui.   Numele Lui Yeshua Ha Mashiach  sa fie glorificat in veci ! Si cei ce se bucura sa strige : Amen ! Baruch Habbah Melech Mashiach !

                         (Prezentare de Otniela -Daniela Onu)