✡ Rabin David Nagy: Despre Shavuot – Cincizecime

Denumirea sarbatorii Shavuot isi are originea in cuvantul ebraic shavua care inseamna saptamana. Shavua, adica saptamana provenind de la ebraicul sheva care inseamna sapte. Deci Shavuot care este pluralul de la shavua se traduce prin Saptamani. Mai tarziu, crestinismul a preluat sarbatoarea din cauza evenimentelor de la primul Shavuot de dupa invierea Lui Yeshua Ha’Mashiach (Isus Hristos), moment marcat de revarsarea Lui Ruach Ha’Kodesh (Spiritul/Duhul Sfant) peste primii credinciosi in Yeshua, care erau evrei. Asadar, in crestinism s-a transpus sarbatoarea sub denumirile de “Cincizecime” de la grecescul pentecost (cincizeci) si Rusalii de la petalele de trandafir care se spune ca semanau cu “limbile de foc” care marcau revarsarea.

O alta denumire a sarbatorii este Chag ha’katzir in ebraica, denumire care o si descrie, insemnand sarbatoarea recoltei.–

Originea sarbatorii tine de cele patru sarbatori de primavara, care au fost implinte de Mesia la prima Lui venire. 1 - Sarbatoarea de Pesach (Pastele) marcheaza sacrificiul Lui Yeshua, 2 - Sarbatoarea Chag Ha’Matzot (Azimile) marcheaza trupul Sau fara pacat (nedospit) si care nu s-a descompus, 3 - Sarbatoarea (Chag) Ha’Bikurim (primele roade) coincide cu invierea Lui, iar 4 - Shavuot (saptamanile) care este implinirea “promisiunii”.

Conform traditiei evreiesti, la aceasta sarbatoare a fost data Torah (Legea) pe muntele Sinay. Si au denumit-o “zman mattan Toratenu”, adica “vremea darii Legii noastre”. Ca atare, evreii de pretutindeni discuta toata noaptea la aceasta sarbatoare din si despre Torah (Lege). Iar cu ocazia acestei sarbatori se consuma produse lactate (kreplach, branzoici, placinte/clatite, linzert cu branza…) pentru ca Scriptura este ca “laptele si mierea”.

De retinut ca, “primele roade” de la invierea Lui Yeshua se refera la orz, iar aici, dupa cincizeci de zile vorbim de recolta sau primele roade ale graului. Oare de ce acesta diferenta? Pentru ca, Yeshua este si om si Elohim din toate punctele de vedere. Asa ca, fiinta Lui este diferita in acest sens de toti oamenii.

Dar sa analizam si un alt aspect. In Sfintele Scripturi scrie ca: ”Niciunul din darurile pe care le veţi aduce ca jertfă de mâncare înaintea Lui Adonay, să nu fie dospite; căci nu trebuie să ardeţi nimic cu aluat dospit sau cu miere, ca jertfă de mâncare mistuită de foc înaintea Domnului.” Va’yik./Lev. 2;11. Acest lucru este poruncit in contextul in care “aluatul” adica substanta care dospeste, fie drojdie, praf de copt… etc. reprezinta pacatul, ca si in cazul interdictiei referitoare la produsele de panificatie in contextul sarbatorii de Pesach / Paste si a cinei de la aceasta ocazie. Insa atunci cand se vorbeste de jertfele pentru Shavuot, citim: ” Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta; să fie făcute cu două zecimi de efă din floarea făinii şi dospite cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade pentru Adonay.” Va’yik./Lev. 23;17.

Oare de ce aceasta contradictie? Daca, este vorba de contradictie.

Interpretarea este urmatoarea: aceste paini reprezinta omenirea pacatoasa, care din punctul de vedere a Sfintelor Scripturi se imparte in doua categorii, si anume; evreii si neevreii. Interesant este si faptul ca, acestea nu sunt destinate arderii ci trebuiau leganate, dupa care ramaneau al Marelui Preot (Kohen ha’gadol). Ceea ce inseamna ca, Yeshua Ha’Mashiach este Marele nostru Preot, care prin sacrificiul Sau rascumparator, a adus toata omenirea pacatoasa inaintea Lui Adonay, iar cei care cred in jertfa Lui, raman ai Lui ca Mare Preot al lor. Si aceia nu vor ajunge in “foc”. Conform invataturii evreiesti, cele doua paini reprezinta si cele doua table ale Legii, Torah.

Iar daca ne gandim in contextul promisiunii Noului Legamant din Yirm’yahu 31;31-33. “Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Adonay: Voi pune Torah (Legea) Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Elohimul lor, iar ei vor fi poporul Meu.”, atunci vedem, ca de fapt trimiterea sau revarsarea Lui Ruach Ha’Kodesh, a avut ca scop pe langa inzestrarea cu putere, implementarea Noului Legamant, prin credinta, prin nasterea din nou, in inima credinciosului in Yeshua Ha’Mashiach, scriind Torah (Legea) in inimile evreilor si neevreilor.

Rabin David Nagy