Când francezul Houellebecq scrie, occidentalii citesc.
Cu multă atenție, deoarece el le așterne pe hârtie gândurile pe care ei ezită
să le rostească. Mai ales în spațiul public.
Houellebecq
este cunoscut și multor români. E un scriitor prolific, vulgar, cu o
perspectivă pesimistă privind viitorul Europei. Cu câțiva ani în urmă a făcut
multă vâlvă cu romanul lui Soumission ("Supunere") în care prevestea
alegerea primului musulman ca președinte al Franței.
Un
roman captivant care, însă, s-a dovedit a nu fi realitate în 2017, când Macron,
nu un musulman, a fost ales președinte al Franței.
În
primăvara acestui an Houellebecq a revenit pe scena literară a Europei cu un
roman nou, al optulea, cu titlul Serotonin. Luna trecuta a fost publicată și
traducerea engleză a romanului, dar mărturisesc că eu încă nu am citit cartea.
Am citit doar câteva din recenziile ei, din care vă recomand una:
Houellebecq
e un admirator al lui Trump. Îl vede ca pe un „mesia" care a
„izbăvit" America de la colapsul prin care trece, zice el, Europa. A
înfuriat pe mulți europeni când a publicat, în primăvară, un comentariu
laudativ la adresa lui Trump în prestigioasa publicație americană Harper's
Magazine. Intitulat Donald Trump is a Good President, impresiile lui privindu-l
Trump le puteți citi aici:
Revenim
însă la Serotonium. Recenziile pe care le-am citit mi-au stârnit în minte
câteva impresii personale. Mi-am dat seama că în ultimii ani se scriu tot mai
puține cărți care cer demolarea civilizației europene. Asta a fost regula și
moda literară în anii 60 până acum câțiva ani. Generațiile deceniilor prospere
europene de după război erau nemulțumite nu de viața lor economică, ci de
valorile tradiționale de care au început să se distanțeze cerând eliminarea
lor. A fost epoca de aur a deconstructivismului literar și filosofic european.
În
ultimii ani, însă parca s-a produs un shift / o schimbare radicală în
perspectiva scriitorilor europeni. Tonul e mult
mai sumbru, din ce în ce tot mai pesimist și tinde spre depresie. Nu se mai cere demolarea civilizației europene, ci se
fac constatări ale stadiului de degradare civilizațională în care a ajuns
Europa.
Acesta
e, de fapt, și tonul tenebros al cărții lui Houellebecq. Întrebarea centrală a
cărții lui este „ce am făcut"? Demolarea intenționată a civilizației
europene din ultimele decenii, comentează Houellebecq prin intermediul
personajelor din Serotonium, confirmă că Europa e pe moarte. Personajele lui nu
doresc copii, căsătorie, tind spre perversiune sexuală, nu doresc familii, nu
cred în Dumnezeu, sunt depresive. Moduri de gândire care, zic protagoniștii
cărții lui Houellebecq, prevestesc moartea Europei.
Într-un
fel de concluzie, cartea denotă ideea că „the defining characteristic of the
present age is the desire to subvert and destroy the institutions, traditions,
and beliefs which converged to become Western civilization" („trăsătura
definitorie a epocii prezente este dorința de a submina și distruge
instituțiile, tradițiile și crezurile care au convers devenind civilizația
occidentală").
Peter Costea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.