După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

vineri, 20 noiembrie 2020

Nicolae Geantă 🔴 Locul unde ți se taie cel mai des respirația

 

De curând, am avut ocazia să ascult un scriitor care prezenta o carte a lui Larry Crab intitulată „Biserica Adevărată. Există? Pot să o găsesc?”. Autorul spune că a căutat ani de zile o biserică unde să nu asculte numai predici, teologie, activism misionar etc, ci una unde să se simtă împlinit. E drept, în cartea sa autorul a cam criticat biserica, acuzând-o că e emoțională etc etc, ceva gen speculativ. Nu știu dacă volumul lui Crab poate fi îngurgitat de bătrânii de la țară, și nici de orășenii evanghelici. Cartea te poate zminti dacă nu ești atent la explicații. Totuși, biserica nu este universitate, nici sală de teatru și nici sală de lectură. Unde stai pe bancă și în isihie de deșert te încarci cu cunoștințe și pleci. Biserica e singurul loc în care cunoștințele nu contează (chiar Pavel avertizează că „cunoștința îngâmfă, dar dragostea zidește” - 1 Cor. 8:1), (asta nu înseamnă că e musai să fim semidocți) dar trăirile, sentimentele, emoțiile în biserică trebuie să se declanșeze... Dumnezeu nu e ceva abstract, ca o icoană negrăitoare sau o statuie de marmură. Dumnezeu e Duh. E viată. E mișcător... Când El vorbește ți se taie taie respirația!

Măsura unei vieți nu e dată de numărul de respirații, ci de acele momente care îți taie respirația, zicea o scriitoare! Momentele de adrenalină cele mai profunde se trăiesc nu în alpinism, nici în motocros sau în lupte de K1! Momentele de copleșire sufletească, de mângâiere, de iubire la superlativ, de lăcrimat de fericire, nu sunt nicăieri cu mai multă intensitate ca în biserică! Acolo nu urci în vârf de munți ci mult, mult mai sus! Urci în Cer. Chiar dacă trupește ești încă pe pământ!

Nu știu dacă autorul volumului a găsit „lăcașul unde se descarcă emoții” în cei 25 de ani de căutări (zbuciumate). Dar pot să-i spun, fără să dau greș, că românii au un proverb magnific pe care trebuie să ni-l însușim cu toții: „omul sfințește locul!”. Deci nu Biserica este cea care greșește, ci individul!

Chiar așa, tu ai avut vreodată la biserică momente în care-ai simțit cum ți se taie respirația?

Nicolae.Geantă

Publicat de la
Etichete:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)