miercuri, 19 februarie 2020

Samy Tuțac 🔴 Fără patimă despre unitatea Bisericii și relațiile interconfesionale


Noul Testament afirmă în repetate rânduri importanța unității Bisericii, subliniind că unitatea creștină are ca fundament și model relațiile din Sfânta Treime și lucrarea de răscumpărare a credincioșilor (Ioan 17:21-23; Efeseni 4:4-6).

Domnul Isus a vorbit în mod repetat despre unitatea ucenicilor Săi, iar pentru Biserica primară unitatea copiilor lui Dumnezeu a constituit o prioritate deosebită (Ioan 10.16, 17:21; Fapte 4:32-33; 1 Corinteni 1:10; Efeseni 4:3, 12-13; Filipeni 2:2).

Importanța unității Bisericii reiese și din avertizările împotriva celor ce produc dezbinări, unitatea fiind crucială pentru mărturia Bisericii în lume și pentru eficiența lucrării Bisericii (Romani 16:17-18; Iuda 19; Galateni 5:20-21; Ioan 17:23; Luca 11:17).

Unitatea Bisericii nu exclude diversitatea în slujire sau în înțelegerea anumitor doctrine secundare. Unitatea Bisericii nu exclude nici exercitarea disciplinei Bisericii sau chiar separarea de cei care trăiesc în păcat sau de cei care propagă erezii (1 Corinteni 10:17, 12:12-26; Matei 18:17; 1 Corinteni 5:11-13; 2 Corinteni 6:17; 2 Timotei 3:4-5).

Este nevoie de multă înțelepciune de sus pentru a păstra un echilibru între unitatea Bisericii și puritatea Bisericii. Este indicat să ne rugăm și să lucrăm pentru o mai mare puritate a Bisericii, dar nu este indicat ca puritatea să devină singura noastră preocupare. Altfel, foarte ușor poate apărea tendința de separare în grupuri mărunte de creștini "puri", care mai apoi se exclud unii pe alții.

Având în vedere atât chemarea la unitate prezentată în Noul Testament, cât și anumite delimitări ale unității Bisericii, se conturează câteva principii cu privire la relațiile interconfesionale.

 1. Atâta vreme cât nu sunt amenințate puncte esențiale ale doctrinei sau practicii, ar trebui să folosim orice cale legitimă de afirmare a faptului că suntem una cu alți creștini.

2. Inevitabil, ne vom asocia mai mult cu aceia cu care avem mai mult în comun din punct de vedere al învățăturii și practicii.

3. Trebuie să ne ferim de orice asociere care ar submina vitalitatea spirituală a Bisericii.

4. Trebuie să ne asigurăm că decizia de a ne asocia sau nu cu alți creștini are la bază convingeri și principii biblice veritabile și nu anumite conflicte sau ambiții personale.

5. Când creștinii au opinii diferite, atât la nivel individual cât și comunitar, acestea trebuie exprimate în dragoste și nu în spirit polemic.

Samy Tuțac

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.