NewsNet Creştin: Peter Costea 🔴 Creștinii: Mai sănătoși și stabili psihic decât restul

După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

◉ ̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

◉ ̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

◉ Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

sâmbătă, 1 februarie 2020

Peter Costea 🔴 Creștinii: Mai sănătoși și stabili psihic decât restul

Pe 15 noiembrie anul trecut, trei profesori de la trei universități diferite din Statele Unite, MIT School of Management, Baylor University și Duke University, au publicat un studiu cu concluzii pozitive despre sănătatea mintală a creștinilor în comparație cu cei care nu se identifică a fi creștini ori nu cred în existența sau providența divinității.

Conform studiului, creștinii sunt mai stabili psihic și dețin un nivel de satisfacție personală cu 6% mai ridicat decât cei care nu se identifică a fi creștini ori nu cred în divinitate.

[Studiul poate fi citit aici: www.papers.ssrn.com]

Studiul e longitudinal, în sensul că a evaluat nivelul satisfacției personale a 1.000 de persoane de-a lungul a zece ani, între 2008 și 2017. De ce aceasta perioadă de timp? Pentru că ea e considerată de economiști ca fiind perioada crizei economice din America, cunoscută ca the Great Recession / Marea Recesiune.

Obiectivul și concluziile studiului sunt clar explicate. Obiectivul lui e „to investigate the effect of religious affiliation on individual well-being / „să studieze efectul afiliației religioase asupra bunăstării individuale”.

Iar concluzia e că „those who are engaged in their local church and view their faith as important to them have remarkably acyclical level of life satisfaction, in addition to having 6% higher current life satisfaction and probability of thriving / „cei care sunt implicați în bisericile locale și privesc credința lor ca fiind importantă pentru ei au un nivel de satisfacție de viață remarcabil de stabil, pe lângă faptul că dețin un nivel mai ridicat de satisfacție a vieții și o probabilitate de a-și îmbunătăți satisfacția vieții cu 6% mai mult”.

Poate aceste cuvinte sunt mai greu de înțeles datorită limbajului tehnic, dar el confirmă stabilitatea nivelului psihic sănătos al creștinilor, în primul rând, iar în al doilea rând, că nivelul lor de satisfacție personală nu fluctuează cu modificările ciclice care se petrec în jurul lor. Ei dețin o atitudine optimistă, stabilă, care nu depinde de factorii economici ori circumstanțele lor financiare.

Concluzia: credința, biserica, practica creștinismului autentic sunt bune pentru oameni și bune pentru societate. Noi, creștinii, deținem un tezaur care poate fi dobândit și de restul societății. De ce atunci, întreb retoric, societatea seculară pare mai mult interesată în marginalizarea și subminarea credinței și a valorilor noastre care decurg din credință, în loc să le protejeze?

Peter Costea