sâmbătă, 1 decembrie 2018

Tony Berbece 🔵 De ce te iubesc eu, Românie!


Te iubesc pentru că suferi, cine plânge ne spune Scriptura că va fi și mângâiat. Ai plâns în comunism, plângi și-n capitalism.
În comunism ai plâns de ciudă că nu poți trece granița și că ești închinsă ca într-o colivie în care ți se dau grăunțele cu porția și cânți doar ce ți se dictează. Azi plângi mai tare că poți trece granița, dar doar pe jumătate, pleacă doar mama sau doar tata, copiii rămân acasă fără unul dintre ei sau uneori și mai rău, fără amândoi.
Ceea ce ți-ai dorit a devenit pentru mulți blestem. Ai ieșit din colivie, dar ca un papagal scăpat tocmai iarna. Pentru că cineva a furat geamurile și ușa și când ți-a dat drumul nu ai ieșit într-o casă călduroasă, în bucurie, ci în durere. Ți s-a furat căminul, ți s-a furat libertatea, ți s-a furat dreptul de a te bucura la tine acasă.
Mă rog pentru tine ca de ziua ta să nu mai plângi atât, să te poți bucura și chiui de bucurie și nu să huidui. De ziua ta te pregătești să protestezi, ca un tânăr la majorat care în loc să se bucure își face bagajul și pleacă.
Tu la -11 grade îți vei striga amarul în stradă în loc să strigi: “Până aici Dumnezeu ne-a ajutat!” Și acum aș vrea să-ți spun că ce-ți lipsește mai mult ca orice este o credință personală în Dumnezeu. Ai fost mințită că până la El te mănâncă sfinții, și “sfinții” ăștia ți-au creat lehamite pe nedrept chiar și de Dumnezeu, dar între noi și El nu stă nimeni decât tăcerea noastră, pentru că El vorbește mereu pentru oricine vrea să audă, dar noi de ce nu-I vorbim?
Ai fost mințită că nu poți afla adevărul singură, doar dacă citesc alții Scriptura pentru tine. Ai fost mințită Românie că nu te poți ruga direct la Dumnezeu decât prin sfinți sau punând bani într-un plic și scriind rugăciunea pe o foaie. Ai scris o rugăciune pe o foaie și ai dat 5 lei după care ai mai făcut o rugăciune ca să-ți fie citită.

Dacă ai știi că Dumnezeu te ascultă direct te-ai ruga zdravăn după care ți-ai lua soarta în propriile mâini, dar ești mințită și umilită că nu poți, că nu te ascultă nimeni și că așa va fi mereu. Nu va fi așa, Românie poți, ridică-te și luptă cu Dumnezeu așa cum știi bine să o faci. Înainte de a fi un popor de “sclavi”, cum te numește Europa, ai fost un popor de războinici, care ai ținut piept cotropitorilor. Natura ta este să ai curaj și speranță, fă-o!
Te iubesc Românie!
Tony Berbece

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.