Consider că este important să realizăm cum a fost pentru noi anul care
se încheie şi cum trebuie să-l abordăm pe cel care stă să înceapă. Însă,
gândindu-mă la modul în care decurge această retrospectivă pentru fiecare
dintre noi, am observat diferite aspecte pe care aş vrea să le împărtăşesc cu
dvs, şi încep prin a vă adresa o întrebare: aţi observat că la creştini,
încheierea fiecărui an se face pe un ton pozitiv, iar în presa seculară fiecare
an se încheie pe un ton negativ?
Ritualul acesta este uşor de observat, pentru că are loc la sfârşitul
fiecărui an, în Uniunea Europeană. Creştinii prezintă o perspectivă optimistă a
viitorului, iar secularismul una pesimistă.
De peste 2000 de ani, în ultimele zile din vechiul an şi în primele zile
din noul an, creştinii sărbătoresc Naşterea Mântuitorului, privind cu optimism
şi credinţă spre viitor, dar şi cu speranţa că lucrurile se vor îmbunătăţi.
În contrast, secularismul european prezintă fiecare sfârşit de an pe un ton negativ, sumbru, privind în urmă cu lipsă de satisfacţie şi totodată, aruncând o umbră nefastă de pesimism peste viitor.
Putem deduce cu uşurinţă, că pesimismul este o trăsătură permanentă a
secularismului european. Pentru a ne convinge, este suficient să citim
titlurile articolelor dominante din presa europeană, apărute în ultima
săptămână. În următoarele rânduri, voi argumenta tonul depresiv pe care presa
europeană îl foloseşte pentru a încheia anul 2018, mai exact la 29 de ani după
prăbuşirea cortinei de fier şi a Zidului Berlinului, prin menţionarea unor
articole, drept exemplu.
Astfel, în 20 decembrie 2018 portalul elveţian Journal21 a publicat un
articol intitulat „Marea iluzie” (Die Grosse illusion). Prin concluzia sa,
editorialistul elveţian atrage atenţia că la aproape 30 de ani de la prăbuşirea
Zidului Berlinului, speranţa europenilor pentru un viitor mai bun a devenit o
iluzie, şi cu siguranţă nu este ceea ce lumea şi-ar fi dorit să se întâmple la
29 de ani după colapsul comunismului. Articolul este disponibil aici: www.journal21.ch/die-grosse-illusion-1.
Această aură de pesimism a jurnalistei elveţiene este împărtăşită şi de
presa din Italia, printr-un articol similar publicat în celebrul cotidian La
Stampa în data de 23 decembrie 2018: „Uniunea Europeană este fără putere în
faţa agresivităţii Rusiei şi Chinei”. Articolul este disponibil aici: www.lastampa.it/…/putin-e-xi-mostrano-…/premium.html.
Însă, cel mai pesimist articol pe care l-am citit, a apărut în
publicaţia germană Spiegel International, în 17 decembrie 2018, fiind intitulat
“If Macron Fails, Europe Fails” - Dacă Macron falimentează, Europa
falimentează. Autorul îşi expune dezamăgirea cu privire la ultimul şi totodată
cel mai tânăr mesia al Uniunii Europene, respectiv, cu privire la Emmanuel
Macron şi la deriva totală în care se află acesta. În opinia autorului, soarta
şi viitorul Uniunii Europene, atârnă de Macron, fără de care Europa şi
europenii nu au un viitor. Articolul este disponibil aici: [www.spiegel.de/…/commentary-macron-versus-the-yellow…].
Această abordare este lipsită de temei!
Este vremea ca secularismul european să încerce o altă alternativă, cea creştină, să nu-şi mai pună speranţa în lideri politici care vin şi pleacă. Aceşti lideri oferă speranţă şi viziune doar pentru o vreme, apoi inevitabil, acestea se dovedesc a fi insuficiente şi înşelătoare.
Perspectiva creştină este total diferită, este mereu optimistă!
Creştinismul are aceeaşi perenitate de peste 2000 de ani.
Este important să ne reamintim, în acest sezon al optimismului, cuvintele etern adevărate, pe care Dumnezeu ni le-a lăsat prin profetul Ieremia. Aceste cuvinte ne oferă o speranţă adevărată şi veşnică: „Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi”, zice Domnul, „gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde”(Ieremia 29:11).
Aşa să fie!
Peter Costea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.