Suntem onorați pentru acceptul primit din partea fratelui Mihai Wurmbrand de a publica în portalul NewsNet Creştin o serie de meditații nepublicate ale pastorului Richard Wurmbrand:
Stimati frati si stimate surori,
Scrisoarea alaturata contine a meditatie nepublicata a tatalui meu, pastorul decedat Richard Wurmbrand. Pe pagina de web:
www.asociatiacrestinasabinawurmbrand.ro, veti putea citi multe marturii ale crestinilor persecutati sub communism (unii au facut peste 15 ani de inchisoare.) Acesti crestini, acum unii in virsta de peste 80 de ani sunt ajutati de aceasta asociatie crestina. Marturiile lor sunt hrana spirituala incurajind sufletul fiecarui crestin.
Va rog sa cititi aceste marturii si copiilor din familia sau biserica voastra.
Aceasta asociatie continua lucrarea caritabila inceputa de tatal meu Richard Wurmbrand si mama mea Sabina. Asociatia Crestina Sabina Wurmbrand ajuta orfani, multi crestini in virsta care au suferit ani de zile in inchisorile comuniste in diverse tari din estul Europei si din Asia si copii dezavantajati din liceul Richard Wurmbrand in Iasi.
Daca doriti sa daruiti pentru aceasta lucrare, pe pagina de web veti gasi datele bancare cit si un buton intitulat - Donate - pentru daruri prin carti de credit. Pentru a ajunge la pagina de web dati click pe linkul de mai sus. Deasemeni daca sunteti interesati in aceasta lucrare va rog sa raspinditi scrisorile noastre in bisericile din care faceti parte.
Pace,
Mihai Wurmbrand
A fi în Duh!
Întotdeauna m-am
întrebat despre acest cerșetor, săracul Lazăr. De ce își dorea doar firimituri?
De-a lungul vieții, mi-a fost de multe ori foame. Am rămas orfan la vârsta de
10 ani. După aceea am fost în închisori naziste iar mai târziu în închisori
comuniste. Totuși, atunci când îmi era foarte foame, nu am tânjit după
firimituri. Îmi doream mese copioase. În parabola biblică a fiului risipitor
citim cum, când îi era foame, "Mult ar fi dorit el să se sature cu
roșcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni." (Luca
15:16) de ce ar fi fost mulțumit doar mâncând roșcove precum porcii? În lumea
materială ceea ce poți obține este foarte bine delimitat. Dar în lumea
spiritului putem avea țeluri mărețe. Binecuvântările spirituale pe care le
putem cere Domnului sunt nelimitate!
Într-o seară când mergeam cu soția spre casă,
m-a întrebat gânditoare "Richard, cum crezi că este iadul?" Fără să
mă gândesc prea mult am răspuns , "Iadul înseamnă să fii singur în
întuneric și să-ți amintești!" Peste doar trei zile, într- o duminică dimineață,
am fost răpit de comuniști, pe când mă întreptam spre biserică. Am fost închis
timp de 2 ani într-o celulă strâmtă, 9 metri sub pământ, chiar sub o mare piață
din București, foarte vizitată de turiști străini. Timp de ani de zile nu am
văzut pe altcineva decât pe comuniștii care mă torturau. Nu am fost scos afară
pentru o plimbare sau pentru a lua o gură de aer proaspăt. Nu am văzut
soare,lună,stele, flori,zăpadă. Eram singur în întuneric și îmi aduceam aminte.
În viața reală este ușor să uiți trecutul pentru că există spectacole de
televiziune, societate. Dar acolo nu exista nimic care să te distragă. În
timpul celor 14 ani cât am fost închis, nu am văzut o carte. Câteodată, când
eram singur, încercam să comunic cu alți prizonieri bătând codul Morse printrun
perete. Când alți prizonieri au aflat prin Morse că sunt preot, m-au rugat să
le ascult spovedaniile. Era incredibil să asculți confesiunile altor prizonieri
stând în întuneric și amintindu-ți. Toți începeau cu relele facute pe vremea
când erau copii, mici minciuni, furtișaguri mărunte ș.a.m.d. Mărturiseau cum
și-au făcut părinții să sufere.
Una dintre cele mai
teribile confesiuni pe care le-am auzit a fost de la un frate evanghelist
creștin care, după o întâlnire creștină epuizantă, a fost rugat de un
adolescent să-i arate calea spre mîntuire. El s-a scuzat că era foarte obosit
în acea seară și i-a cerut să revină a doua zi. Adolescentul nu a mai apărut
vreodată. Acum suferind într-o închisoare comunistă a îndurat din partea celor
care îl anchetau un interogatoriu istovitor timp de 5 zile și 5 nopți. Când
leșina ei turnau apă rece pe el și interogatoriul continua. Mărturisind cum a
putut vorbi fără frică atâtea zile și nopți cu cei care îl torturau, se simțea
vinovat că nu a putut oferi câteva minute unui adolescent.
Nu-mi aminteam numai
păcatele. Mi-aduceam aminte și toate binecuvântările, toată înțelegerea pe care
am căpătat-o în trecut prin intermediul Bibliei. Lumea memoriei nu este lumea
fizică deoarece în toți acești ani care trec toți atomii din corpul nostru se schimbă.
Memoria dovedește că suntem mai mult decât corpuri. Înțeleptul Solomon scria
cum Dumnezeu a pus în noi ideea de eternitate. Este o lume a spiritului. În
lipsa bucuriilor materiale, în suferință înveți să te bucuri de lumea
spiritului. În lumea spirituală poți obține mai mult decât firimituri sau coji.
Dacă scopul tău în viață este unul material, ca de exemplu dorința de a face
bani, dacă ești închis în închisoare, evident că nu îți mai poți îndeplini
scopul. Dar dacă scopul meu în viață este de a urma pe Domnul IIisus atunci
nimic nu mă poate împiedica de la atingerea acestui țel spiritual. În spirit nu
ești limitat la a fi în interiorul a patru pereți ai unei biserici luterane,
baptiste, penticostale sau catolice, ci, poți fi în toate bisericile în comuniune
cu toți sfinții lui Dumnezeu.
De multe ori în
închisoare ni se dădea supă de morcovi putreziți sau erau vremuri cînd ni se
dădea doar o felie de pâine pe săptămână. În aceste vremuri, noi creștinii ne
puteam bucura și slăveam pe Domnul știind că frații și surorile noastre din
lumea liberă puteau să mănânce trei mese bogate pe zi și să se bucure de
libertate. În lumea spiritului nu există distanță. Dintr-o celulă de
închisoare, fratele creștin persecutat poate călători în spirit și se poate
ruga pentru oricine. Evanghelia după Ioan spune, " Vântul suflă încotro
vrea și-i auzi vuietul; dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa
este cu oricine este născut din Duhul." (Ioan 3:8) De multe ori când ne
bucurăm de libertatea noastră, avem success și suntem binecuvântați, este
pentru ca un alt creștin aflat sub groaznice restricții s-a rugat pentru noi.
Așadar aceasta este direcția din care bate vântul Sfântului Duh. În duh
binecuvântările nu sunt divizate în firimituri. În duh toți creștinii suntem
una. Am fost închis în închisorile comuniste cu foști milionari. Acum nu mai
aveau nimic. Mulți, foști politicieni, profesori universitari s-au adresat unui
simplu fermier creștin și i-au spus: de-a lungul acestor ani m-am gândit la
toată politica, fizica, economia și sunt atât de deprimat și plictisit. Văd cum
în fiecare zi, dintr-un verset biblic puteți trage atât de multe învățăminte.
Vă rog să mă învățati din memorie un verset din biblie. Astfel de simpli
creștini ne arată lumea spiritului, o viață de dragoste arzătoare, sau fețe
luminoase bucurându-se, în imensa binecuvântare a înțelegerii nemărginite pe
care Dumnezeu ne-a dat-o. Biblia scrie: " Nu te teme, turmă mică; pentru
că Tatăl vostru vă dă cu placere Împărăția. (Luca 12:32) Aceasta înseamnă să
fii în duh!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.