Penticostalii cred în botezul și lucrarea Duhului Sfânt, dar nu exagerează în direcția manifestărilor. Una din marile probleme a carismaticilor este provocarea și incitarea a tot felul de ieșiri din decor. Coregrafia devine o parte esențială a serviciului carismatic, atribuind Duhului Sfânt mișcări dictate de maestrul de ceremonii, în vreme ce biserica penticostală acceptă mișcarea Duhului Sfânt atunci când aceasta se manifestă natural, fără a fi fabricată de oameni. De fapt – și lucrul acesta poate deveni o aberație în orice biserică, dar se întâmplă tipic la carismatici – la carismatici cântarea și predica au rolul doar de a produce reacții exterioare. În lipsa substanței, de n-ar fi steagurile, tropăielile, șuierăturile și chiotele, nimic n-ar rămâne. Serviciile carismatice ignoră faptul că uneori și cele mai puternice reacții se întâmplă în interior și nu se văd imediat, dar devin reale în stilul de viață.
Desfășurarea serviciilor biblice la carismatici crează două percepții false: că totul este spontan prin călăuzirea Duhului și că manifestările dovedesc prezența și cercetarea Duhului Sfânt. În realitate, serviciile carismatice sunt foarte minuțios programate și haosul este extrem de bine canalizat și controlat. O mare parte din mesajele carismatice au de-a face cu manifestările: când, cum și de ce.
De ce sunt extrem de periculoase aceste percepții? Deoarece crează falsa impresie că cineva stă bine cu Dumnezeu indiferent de stilul de viață al acelei persoane.
Unul dintre clișeele favorite ale predicatorului carismatic are de-a face cu afirmarea individului, protejarea acestuia de glasul conștiinței proprii („condamnările sunt șoapta acuzatorului„) și eliberarea sa de povara păcatului prin trei pârghii mistice:
- Identitatea noastră în Hristos ne dă STATUTUL de neprihănire (corect dar nu complet): numai atunci când STANDARDUL (care este Hristos) și STAREA noastră (trăirea zilnică) sunt în acord;
- Manifestările carismatice dovedesc faptul că nu suntem lepădați în ciuda slăbiciunilor noastre (când venim la biserică, de fapt ne testăm prin simțuri și reacții sănătatea spirituală – aceasta nu mai este rezultatul unui proces de conștiință urmat de actul pocăinței);
- Exprimările bombastice și imperative au în ele însele puterea de a curăța haina sufletului: rostirile capătă forma unor incantații mistice care produc realități spirituale.
Acum, într-un fel sau altul, toți trăim în dimensiunea manifestărilor… până la urmă statul jos și ridicatul în picioare sunt manifestări, nu? Diferența este că manifestările și rânduielile în bisericile penticostale pot fi negru pe alb din Scripturi pe care carismaticii le desconsideră ca fiind particularități culturale, altele de bun simț și pentru a asigura funcționalitatea serviciilor bisericii (chestiuni de logistică), lucruri pe care le îngrămădesc în categoria „tradiții” și „legalisme”, în vreme ce brambura organizată pe care o promovează ei cică ar fi „libertatea în Hristos”.
Vorbind de cultură, carismaticii plonjează cu dezinvoltură în mediul cultural de ultimă oră, apelând la metodele cele mai extreme de manifestare firească, bineînțeles convertite pentru Domnul…
Marea problemă a carismaticilor nu este lipsa de sinceritate (am dubii cu privire la lideri) ci confuzia dintre sinceritate și adevăr. Sinceritatea nu poate înlocui niciodată adevărul!
Bisericile penticostale au avut de luat o decizie fundamentală în ultimii ani: fie rămânerea într-un cadru de normalitate în care învățătura și sfințenia, rugăciunea și cântarea duhovnicească sunt responsabilitățile noastre în vreme ce facilităm mișcarea Duhului după cum crede El de cuviință, sau deplasarea (la propriu și la figurat) în forță spre exteriorizări și exagerări care satisfac nevoia de senzațional.
Din fericire, majoritatea bisericilor penticostale au rămas lângă adevăr, cu riscul de a fi acuzate de stagnare, plicticoșenie și legalism.
Mișcarea carismatică ar putea fi considerată un foc de paie dacă n-ar fi… foc străin.
Cristian Ionescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.