După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

duminică, 10 septembrie 2017

„DE CE SUSŢIN REFERENDUMUL”. Emanuel Conţac, teolog şi filolog: „Neomarxiştii consideră că societatea nu este complet «liberată» de prejudecăți decât atunci când nu mai ai curajul să-i spui unui om: Mă tem că astfel de «valori» sunt inacceptabile în discursul public”

Emanuel Conțac, un teolog şi filolog clasic în vârstă de 36 de ani care este în această perioadă la studii în Marea Britanie, a explicat pe profilul personal de Facebook care este adevărata miză a referendumului pentru căsătorie şi de ce acesta este de importanţă majoră pentru climatul social din România:
September 5 at 1:37pm · Cambridge, United Kingdom

Susțin organizarea referendumului din România în primul rând fiindcă, dincolo de clarificarea unui articol din Constituție și punerea lui în acord cu voința originară a legiuitorului (ori intenția originară a Creatorului) este un fel de a spune NU neomarxismului care domină acum țările occidentale.
De două luni, de când sunt în Cambridge, văd că BBC se dă peste cap să prezinte istoria „eliberării” „minorităților” de sub „opresiunea” majorității, acum că au trecut 50 de ani de la decriminalizarea relațiilor homosexuale.
În discursurile celor intervievați sunt și povești de viață tragice (excludere, ostracizare și violență fizică asupra minoritarilor LGBT), dar sunt și declarații care indică o degradare a discursului public (i.e. ceea ce este acceptabil să apară în mainstream media). O persoană intervievată povestește transfigurată ce eliberare a fost să plece din provincie și să bea până la vomă în cluburile de profil din Edinburgh. Doi bărbați gay deapănă amintiri despre cum făcea virusul HIV ravagii prin anii 80 și cum s-au îmbolnăvit și ei, deoarece căzuseră de acord că relația lor e „open access”, și cum i-a salvat apariția medicamentelor, în vreme ce mulți cunoscuți „nu mai erau prin preajmă”.
Și acum două chestiuni: condamn în egală măsură orice formă de violență împotriva grupurilor marginale (violența este incompatibilă cu ethosul creștin), dar și încercarea marginalilor de a ocupa „centrul” sau de a-l redefini, de a altera discursul public în maniera pe care o vedem în țări precum Marea Britanie. Nu trebuie să fii Maica Tereza ca să constați că beția până la inconștiență sau promiscuitatea sunt chestii pe care nu le poți scoate în public cu „naturalețe”, decât dacă ai „valori” (nu doar imunitate) grav compromise.
Or, din ce văd eu prin Marea Britanie, neomarxiștii consideră că societatea nu este complet „liberată” de prejudecăți decât atunci când nu mai ai curajul să-i spui unui om: „Mă tem că astfel de «valori» sunt inacceptabile în discursul public”. (…)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.