Odată cu începerea noului an școlar 2017-2018, Ionel Petrea a fost învestit în funcția de director al Școlii din comuna Fârdea, județul Timiș.
Noul director, în vârstă de 32 de ani, are o poveste de viață aparte. Imediat după ce a fost născut, mama sa l-a abandonat la spitalul din Făget, de unde mai apoi a fost predat unui centru de plasament din Lugoj, loc în care și-a petrecut copilăria, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
Potrivit cancan.ro, cea mai mare durere a lui Ionel a fost că mama sa l-a declarat mort şi că, nici până în ziua de astăzi, nu a vrut să-l recunoască, deşi o întâlneşte aproape zilnic pe străzile oraşului Făget. Când era în clasa a opta, fraţii mamei sale au aflat că Ionel trăieşte într-un orfelinat din Lugoj şi s-au dus să-l caute. L-au găsit şi i-au spus cine este, dar şi că mama lui trăieşte. Unul dintre fraţi l-a luat şi l-a dus să o cunoască.
“Am venit la Făget, unde mama era magazioneră la Gostat, şi au chemat-o. A venit, s-a uitat de la distanţă la mine şi a spus că trebuie să plece, că ea are treabă. Eu, din momentul când am intrat acolo, am început să plâng, nu m-am putut abţine”, povesteşte Ionel.
A mai încercat să o întâlnească şi când a crescut, însă răspunsul mamei a fost acelaşi. Ani de zile au trăit în acelaşi oraş s-au întâlnit pe stradă, însă niciodată mama lui nu a dorit să-i vorbească.
Cu această durere în suflet, Ionel a crescut şi a realizat că singura lui şansă să nu ajungă pe străzi e să se ţină de şcoală şi să-şi facă un rost în viaţă. A fost mereu printre premianţi, până a terminat liceul. Apoi a urmat Facultatea de Economie a Universităţii de Vest şi încă o facultate de asistenţi sociali, la Arad.
“La facultate am ajuns datorită doamnei Elena Boţ, care a fost directoarea centrului de plasament din Lugoj. Ea mi-a găsit un sponsor, un olandez, care mi-a finanţat studiile, dar cu obligaţia din partea mea să-i trimit un e-mail în fiecare lună şi să-l informez cu situaţia mea şcolară. Universitatea mi-a dat cămin gratuit, iar cu masa m-a ajutat pastorul Ionel Ţuţac, să pot să mănânc la cantina unui liceu din Timişoara”, povesteşte tânărul director.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.