Cum pot fi înțelese de fapt proverbele din Biblie care fac trimitere la bătaie ca formă de disciplinare a copiilor? Lectorul universitar la Institutul Teologic Penticostal din București, Emanuel Conțac, a explicat, într-un interviu pentru România liberă, de ce este greșit să luăm aceste vorbe din Vechiul Testament ca atare în loc să vedem latura lor simbolic. Traducător al scriitorului creștin C.S.Lewis, Emanuel Conța critică practicile învechite din școli, în care profesorii recurgeau la violență și definește pedeapsa din viziune creștină.
România liberă: S-a discutat mult în spațiul public, plecând de la cazul Bodnariu, despre disciplinarea copiilor prin bătaie. Ce spun proverbele din Vechiul Testament și cum ar trebuie să le citească un credincios din ziua de azi?
Emanuel Conțac: Singura carte din Biblie care conține îndemnuri privind disciplinarea fizică a copilului, cu ajutorul nuielei, este Cartea Proverbelor, atribuită prin tradiție regelui Solomon. Trebuie spus de la bun început că această carte face parte din ceea ce în limbaj teologic se numește „literatura sapiențială”, o colecție de scrieri menite să cultive și să transmită înțelepciunea. Aceasta ar fi, în termeni moderni, o combinație optimă de „inteligență emoțională”, discernământ și bună relaționare cu oamenii și cu Dumnezeu. Unii credincioși aleg să interpreteze literal îndemnuri precum „Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepseşte îndată” (Proverbe 13:24). Totuși, în textul biblic, „nuiaua” funcționează adesea ca simbol al disciplinării, prin urmare ceea ce ar trebui să primeze în interpretare este spiritul textului, nu litera lui. Textul biblic propriu-zis nu cere cu necesitate o interpretare literală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.