Adevărul.ro: De ce i-au urât românii pe evrei. Istoria nespusă a antisemitismului autohton...

Antisemitismul a fost una dintre caracteristicile poporului român în secolul XIX şi începutul secolului XX. Obiectul urii românilor erau de obicei evreii, priviţi ca invadatori, necredincioşi şi complotişti. Motivele erau de ordin economic, religios dar şi politic.

   Translaţia evreilor în imaginariul european de la ”poporul ales” la ”ucigaşii lui Hristos” a avut menirea de a influenţa soarta acestei populaţii de-a lungul timpului. Veniţi în Europa încă din perioada Imperiului Roman, evreii în special în anii Evului Mediu profund mistic şi creştin au devenit un fel de ”ţap ispăşitor„ pentru toate relele care se întâmplau oamenilor.

   Dacă era ciumă, cu siguranţă era adusă de evrei, iar dacă fântânile erau otrăvite, cu siguranţă populaţia evreiască era de vină. Sunt de notorietate pogromurile medievale din Anglia, Franţa, Germania şi Spania. Dincolo de motivele religioase şi mistice invocate, evreii au fost sacrificaţi mai ales pentru averile pe care le deţineau, dar şi pentru a şterge împrumuturile pe care de multe ori suveranii Europei le contractau de la bogaţii bancherii iudei. ”Datoria” creştinească de a ucide necredincioşii sau „ucigaşii lui Hristos” era dublată de un bun prilej de a jefui averile evreilor.

    De altfel evreii nu aveau dreptul de a deţine pământuri, orientându-se către negoţ, cămătărie sau finanţe, meserii privite cu dispreţ, de o lume eminamente funciară. Dacă în toată Europa medievală exista o atitudine puternic antisemită, anti-evreiască în special, în Principatele Române nu au fost documentate atitudini sau atacuri anti-semite. Turcii, grecii şi evreii erau priviţi poate cu neîncredere de românul ortodox dar nu au fost atestate pogromuri sau legi anti-semite. Din contră negustorii armeni şi evrei în anumite cazuri şi regiuni se bucură de privilegii din partea domnitorilor.

    Sub influenţa antisemitismului european dar mai ales odată cu conturarea ideii de naţiune, la sfârşitul secolului XVIII dar mai ales la începutul secolului al XIX lea se dezvoltă antisemitismul românesc. Cum era de aşteptat a fost îndreptat împotriva evreilor. În decurs de aproape 100 de ani, antisemitismul românesc a escaladat şi contaminat toate păturile sociale, explodând în perioada interbelică cu mişcări şi organizaţii profund antisemite precum Legiunea Arhangelului Mihail sau LANC. Antisemitismul românesc a fost virulent şi ea întreţinut de o mitologie specifică, asimilând populaţia evreiască cu una dintre plăgile biblice aruncată asupra lumii creştine.

Continuarea pe www.adevarul.ro