Florin Ianovici – Frații fratelui mai mare

Luca 15:28 "El s-a întărâtat de mânie şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară şi l-a rugat să intre."

Am tăcut pentru că în fața durerii trebuie să vorbească faptele. Nu mi-am dorit nicio clipă să exprim public ceea ce simt, ceea ce am gândit în aceste zile grele pentru orice om care este părinte, frate, prieten, semen cu cei ce se zbat între viață și moarte pe paturi de spital.

Dar sunt obligat să vorbesc pentru că iubesc adevărul Bibliei, cuvântul vieții, care trebuie ținut sus.

Sunt anumiți consumatori de oxigen în biserici care proclamă mai degrabă justiția satanei decât iubirea harului. Ei etichetează atotștiutori pe cei ce au fost în clubul Colectiv ca sataniștii care au primit pedeapsa justiției divine.

Ce bine că nu au ars locațiile unde fiul păcătos și-a risipit averea cu femeile destrăbălate. Lacrimile tatălui au mers pe urmele celui pierdut și probabil de aceea nu a luat foc nimic. Astăzi de la suflet până la gând, de la vorbe până la fapte, atîtea s-au uscat. Sfinții de azi au venit din cloaca mizeră a lumii și au ieșit de sub întunericul diavolului, doar pentru că Isus nu a renunțat la ei. Mulțumesc, Doamne, că nu ai întrebat pe fratele mai mare dacă mă pot întoarce acasă…!

Doar Isus mai face ocoluri ca să ajungă în Gadar, la cei îndrăciți. Frații fratelui mai mare nu pot face niciun pas pentru că, atunci când sufletul devine bolovan, e greu să te mai urnești. Pentru dezbrăcații, chinuiții, morții-vii ai lumii acesteia doar unul singur mai are ochi: Hristos Eliberatorul. Mulțumesc, Doamne, că nu ai întrebat pe fratele mai mare dacă poți merge în Gadar.

Deși focul lumina torțele trădării celui în care intrase satana și bâtele se agitau în mâinile slugilor: "Isus i-a zis - lui Iuda-: „Prietene , ce ai venit să faci, fă!” Matei 26:50 Negreșit pentru frații fratelui mai mare, care nu pot rosti numele păcătosului lor frate (,,acest fiu al tău’’ Luca 15:30), cuvântul ,,prietene’’ e vreo ironie de-a lui Isus sau vreo traducere greșită. Pentru cei mai mulți dintre noi însă acest apelativ înseamnă chemarea lui Isus Hristos la a trata semenul cu demnitate. Mulțumesc, Doamne, că nu ai întrebat pe fratele mai mare dacă poți să pui inelul pe degetul vinovatului risipitor.

Cu două ore înaintea nefericitului eveniment din clubul Colectiv, în spitalul Elias din București, sora Nuți, care era internată, a avut, pe patul de spital, o vedenie. A început să plângă și să se roage cu glas tare pentru tineretul care era în pericol. Când au venit cadrele medicale ea le-a spus că a văzut cum satana pune un foc și în două ore spitalul va fi plin de tineri arși. Medicii au tratat-o cu dispreț și i-au spus că boala – a avut un accident cerebral – i-a adus tulburări. Ea a continut să se roage. Ceea ce a urmat se știe. Unul dintre medici a venit la sora Nuți și i-a cerut iertare de vorbele sale și a rugat-o să facă o rugăciune pentru sufletul lui. Sora Nuți – care este din Constanța și pentru care pot proba tot ce am scris – este dovada vie a ceea ce Duhul Sfânt așteaptă: rugăciunile și lacrimile credincioșilor aduse pe altarul lui Dumnezeu.

Pentru toți frații fratelui mai mare am o rugăciune: ajută-i Doamne să intre în casa Tatălui!

Florin Ianovici