Ori de câte ori este
menţionată în Biblie homosexualitatea are o conotaţie negativă. Niciodată nu
veţi găsi în Scriptură homosexualitatea având o conotaţie neutră sau
pozitivă, ci întotdeauna negativă. Și totuși homosexualitatea nu este
văzută mai rău decât alte păcate, ci e văzută la fel de rău ca toate
celălalte păcate. Toate referinţele biblice condamnă
comportamentul homosexual în mod clar împreună cu idolatria, hoţia, adulterul,
minciuna, crima şi alte păcate. Sunt două întrebări provocatoare care, mai
ales acum, necesită un răspuns.
1. Cum poate fi prevenită
homosexualitatea?
În nici un caz doar prin marşuri de
protest sau comunicări ştiinţifice, deşi acestea îşi au rostul mai ales dacă nu
instigă la ură, ci la compasiune, la rugăciune şi la implicare pentru salvarea
celor robiţi de păcatul acesta. Cu siguranţă nu poate fi combătută nici prin
lecturi frumoase și nici măcar prin predici, deşi acestea sunt foarte
importante şi este datoria noastră ca şi creştini să afirmăm cu orice risc:“Aşa
vorbeşte Domnul!” Iar în cazul homosexualităţii
Sfânta Scriptură spune că homosexualitatea este păcat, iar “plata
păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică
prin Isus Cristos, Domnul nostru” (Romani 6:23). Şi totuşi cum poate fi
prevenită homosexualitatea?
Prin edificarea unui mediu familial sănătos.
Deoarece homosexualitatea este generată
frecvent prin relaţiile incorecte şi nesănătoase dintre părinți şi copii, dar
şi datorită relaţiilor nesănătoase dintre cei doi părinţi, prevenirea
homosexualităţii trebuie să înceapă în familie. Nici un copil nu va deveni
homosexual dacă se bucură de căldură şi de o relaţie emoţională sănătoasă cu
ambii părinţi. Biserica trebuie să susţină modelul biblic fundamental al
familiei în care tatăl şi mama au roluri definite foarte clar. Biserica nu
trebuie să se teamă să spună că tatăl este liderul familiei, copiii trebuie să
fie respectaţi, dar și disciplinaţi. În același timp părinţii trebuie să
aibă o relaţie reciprocă satisfăcătoare. Familiile stabile şi sănătoase ajută
copiii la a-şi dezvolta o gândire sexuală normală.
Prin informarea corectă asupra
homosexualităţii.
Este cât se poate de clar că problema
homosexualităţii trebuie discutată în Biserică şi nu negată. Apoi trebuie
să ne ferim atât de atitudinea homofobă de condamnare, cât şi de
atitudinea liberală de negare a păcătoşeniei actelor şi comportamentelor
homosexuale. Atitudinea noastră ca şi creştini este aceea de a arăta ce spune
Biblia despre controlul sexualităţii, despre dragoste, despre prietenie, despre
sexualitate în general, inclusiv despre homosexualitate.
Prin dezvoltarea unei concepţii şi a unei
imagini de sine sănătoase.
Unii dintre cei care au căzut în păcatul
acesta al homosexualităţii au ajuns acolo şi datorită unei imagini
de sine extrem de proaste. Părinții trebuie să aibă grijă ce
imagine de sine proiectează în copiii lor. Fiecare trebuie ajutat
să-și înțeleagă valoareaextraordinară în ochii lui Dumnezeu.
2. Care ar trebui să fie atitudinea
noastră ca şi creştini în mijlocul acestei controverse create de către
susţinătorii homosexualităţii?
Să nu acceptăm niciodată să vorbim despre
sexualitate fără să vorbim despre căsătorie.
De ce este importantă această abordare?
Pentru că Biblia aşează căsătoria în centrul existenţei umane. După
ce Dumnezeu i-a făcut parte bărbătească şi parte femeiască şi i-a
adus împreună,le-a spus: creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi
stăpâniţi-l. Pentru că fiecare căsătorie, fiecare familie trebuie să fie o
imagine a Împărăţiei lui Dumnezeu, pentru că noi am învăţat din Scriptură că
relaţiile sexuale au sens numai în contextul căsătoriei, orice altceva este
perversiune, este păcat. De aceea, spune Geneza 2:24: “va lăsa omul pe tatăl
său şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa şi cei doi vor fi un singur
trup.” Orice este în afara a ceea ce spune Dumnezeu, în Cuvântul Său, este
păcat.
Ar trebui să fim atât de fascinaţi de
căsătoria heterosexuală încât să refuzăm să acceptăm până şi posibilitatea
căsătoriei homosexuale.
Este foarte posibil ca în următorii
ani sau zeci de ani Biserica săfie ultima comunitate de pe
pământ care să ştie cu adevărat ce este căsătoria. Tot mai mult astăzi se redefineşte ce
înseamnă căsătoria, ce înseamnă familia. Biblia a spus deja demult ce este şi
biserica are mesajul acesta. De aceea trebuie să înţelegem că relaţiile noastre
de căsnicie sunt adevăratele teste ale uceniciei noastre creştine şi o puternică
armă misionară. Noi putem să câştigăm toate bătăliile politice (din păcate
nu se întâmplă așa) cu cei care susţin homosexualitatea, putem să câştigăm
la vot împotriva rezoluţiilor lor, dar dacă pierdem în familie, nu avem nici un
mesaj de transmis şi am pierdut deja bătălia. Noi trebuie să ne învăţăm copiii
să admire căsătoria atât prin exemplul nostru personal, cât şi prin relaţiile
dintre noi şi să-i facem pe copii noştri să înţeleagă că noi suntem cei mai
fericiţi oameni de pe pământ. Nu vor dori copiii noştri să întemeieze familii
dacă noi nu-i vom convinge că nu există ceva mai extraordinar în universul
acesta, aici pe pământul acesta unde ne-a lăsat Dumnezeu, decât
o familie formată dintr-o mamă, un tată şi copiii adunaţi lângă ei.
Ar trebui să îi iubim pe homosexuali mai mult
decât iubesc homosexualii homosexualitatea.
Orice păcătos îşi iubeste
păcatul, dar Biserica trebuie să-i iubească pe păcătoşi mai mult decât
iubesc păcătoşii păcătoşenia. Aşa ne-a iubit Cristos pe noi şi noi trebuie să
ne iubim unii pe alţii şi să iubim pe alţi păcătoşi aşa cum ne-a iubit Cristos
pe noi. Cu cât mizeria morală este mai mare cu atât va trebui să ne păstrăm
calmul şi să arătăm tot mai mult dragostea lui Dumnezeu.
Pastor Samy Tuțac
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.