După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

duminică, 21 iunie 2015

Pastor Marius Birgean - Învățând de la alții: Lecții necesare din experiența confraților noștri baptiști de sud

Săptămâna care tocmai se încheie a fost săptămâna în care delegații bisericilor baptiste din Convenția de Sud s-au adunat la Convenția lor anuală (16-17 Iunie). Ținută în Columbus (OH), convenția din acest an a fost una specială din mai multe puncte de vedere, printre care amintim două: (1) a avut loc în preajma deciziei finale a Curții Supreme SUA cu privire la legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex (2) marchează al cincilea an consecutiv de declin numeric al celei mai mari confesiuni protestante din America.

Să fim înțeleși : Conventia de Sud (SBC) rămâne și în continuare cea mai mare confesiune protestantă din America și cel mai numeros grup baptist din întreaga lume. Numai că atunci când vorbim de cifre, ele sunt revelatoare: anul acesta, numărul membrilor din bisericile Convenției a scăzut sub 15.5 milioane de membri; prin comparație, în 2003 erau peste 16.3 milioane de membri în bisericile afiliate Convenției. Ca și o simplă constatare istorică, SBC a început să încetinească ritmul creșterii undeva în anii ’50, urmând apoi să intre într-o fază de stragnare și apoi, într-una de declin. Evident, un asemenea trend descrescător a fost și este un motiv de îngrijorare pentru conducerea SBC, a numeroaselor entități din cadrul ei, strategi, analiști ai vieții religioase. Mai îngrijorător însă chiar decât declinul numeric, este faptul că bisericile și-au pierdut influența în ansamblul culturii americane, apropiindu-se mai degrabă de periferia societății decât de centrul ei, ca acum câteva decenii. Dacă în urmă cu câteva decenii, sudul Statelor Unite (așa numita “centura a Bibliei”) era definit în etosul său de bisericile baptiste (în special, cele din Convenție), acum lucrurile nu mai sunt așa. Sudul este foarte diferit, mult mai plurarist, mult mai secular și tot mai puțin Baptist.

Ce se întamplă oare acolo? Dacă ar fi să judecăm strict prin prisma numărului bisericilor afiliate Conventiei, el este în creștere, ajungând la cifra record de 46.449 de biserici. Totuși, multe din ele sunt mici (sub 100 de membri) și multe din ele se luptă pur și simplu pentru supraviețuire. Care oare sunt cauzele acestei situații dramatice?

Să fie conservatorismul doctrinar una din cauze, așa cum se grăbesc unii să spună? Convenția de Sud este unul din puținele (și fericitele!) cazuri de întoarcere de la o tendință liberală accentuată (în seminarii, instituții) la o linie mai biblică, conservatoare.(Nu aș dori să comentez acest lucru - nu este subiectul acestui articol). Este clar că astăzi, într-o lume pluralistă, nu este la modă să proclami unicitatea persoanei lui Cristos în salvare, nici faptul că Biblia susține căsătoria tradițională (un barbat și o femeie) sau o etică sexuală înaltă. Dacă aceasta ar fi cauza, cum ramâne atunci cu alte grupuri conservatoare care au totuși un trend crescător (Adunările lui Dumnezeu sau biserici evanghelice non-denominaționale)? Cauzele pot fi descoperite în altă parte. Trevin Wax, un cunoscut analist al scenei religioase din SBC (cunoscut și în Romania prin cartea sa Evanghelii False [1]și datorită faptului că este căsătorit cu o româncă!) enumeră câteva din ele (deși lista nu este exhaustivă):

1.    Multe biserici baptiste sunt acum non-denominaționale. Ele și-au păstrat în mare parte doctrina si etosul baptist, numai ca și-au schimbat numele. Există o sumedenie de exemple care pot fi date: biserici “baptistice” în doctrină si practică, însă neafiliate unui anumit grup baptist.

2.    Mai puțini copii care se nasc in  familii baptiste. Dacă expresia “demografia înseamnă destin” este adevarată, atunci bisericile baptiste se confruntă cu o problema: mai puțini copii înseamnă mai puține botezuri în viitor. La nivelul SBC s-a constatat că cei mai mulți membri au fost botezati undeva în adolescență. Astăzi, familiile baptiste au mai puțini copii ca în trecut, iar viitorul demografic nu arată deloc încurajator.

3.    Mai puțin interes în prezența la biserică. Desigur, acest factor este discutabil, întrucât nu spune totul despre starea spirituală a bisericilor. Totuși, trendul este clar. Dacă în deceniile trecute, era considerată dovadă de credincioșie față de biserica locală prezența la 3 servicii săptămânale (Miercuri seara, Duminica - ambele servicii), astăzi, cineva este “credincios” dacă frecventează  biserica în 3 din cele 4 sau 5 duminici ale unei luni. Într-o confesiune care se mândrește cu o membralitate de aprox.15.5 mil., o prezență săptămânală de 5.6 mil. nu este deloc un motiv de laudă!

4.    Mai puțin interes în evanghelizare. Aici, ar putea spune unii este cauza principală! Ei bine, nu știu, dacă cea mai principală, dar cu siguranță, una din cauzele majore este lipsa motivației de a-L vesti pe Cristos la nivelul membrilor simpli sau al bisericilor. Pur și simplu, Marea Trimitere a devenit Marea Omitere pentru mulți credincioși. Unii au cautat o explicatie pentru lipsa de  motivatie într-o anume resurgență a curentului calvinist prin baptiștii de sud din SUA, dar aceasta este o explicație  destul de ‘subțire”, bazată mai degrabă pe o caricaturizare a calvinismului și repudierea conștientă a faptului că unii din cei mai mari câștigători de suflete din istoria bisericii au avut orientare calvinistă: Whitefield, Edwards, Spurgeon sunt câteva nume). Explicația poate fi una mai banală - apatia spirituală. Pur și simplu, faptul ca multi crediciosi si-au pierdut pasiunea pentru Domnul lor și în consecință, nu mai simt povara pe care ar trebui sa o simtă pentru o omenire pierdută. Sau, în climatul de azi, și-au pierdut convingerea că destinul etern al semenilor lor fără Cristos înseamnă pierzare veșnică.

Privind la confrații nostri “mai mari” de peste ocean (la care ne-am uitat de multe ori cu admirație, cu care am avut și avem multe legături, parteneriate, afinități teologice și practice), ne întrebăm: ce putem învăța din experiența lor? Există puncte în comun în bisericile noastre, în Comunitățile și Uniunea noastră cu situația mai sus - descrisă din cadrul SBC?  Fără îndoială ca o privire sumară asupra cauzelor descrise de Trevin Wax, ne poate da fiori și nouă în șira spinării; căci, dacă suntem onești să admitem, există multe asemanari. (Poate, cu excepția punctului #1, ne regăsim bine în privința celorlalte). Și atunci, ce este de făcut?

Un lucru sigur pe care confrații nostri îl fac este faptul că nu vor să rămână indiferenți sau să ignore problema. De fapt, de ani buni, la mai toate convențiile anuale și în diverse alte situații (conferințe, publicații) s-a tras un semnal de alarmă clar și s-a încercat oferirea de soluții pentru stoparea acestui trend. Printre soluțiile oferite au fost sugerate lucruri care pot (și trebuie!) să ne intereseze și pe noi dacă nu vrem să pășim (sau să continuăm) pe trendul stagnării sau declinului. Ele pot fi:

-rugăciunea intensă pentru trezire spirituală
-susținerea și revitalizarea bisericilor în declin
-recuperarea mărturiei personale în fața lumii
-încurajarea mandatului evanghelistic la nivel individual și de biserici
-accent pus pe educația teologică de calitate

Acestea nu sunt singurele soluții, dar pot face parte din soluție; sa ne rugăm ca Domnul să ne descopere și altele si apoi să ne punem la dispoziția Lui pentru a fi folosiți de El în rezolvarea situației, fiecare în dreptul nostru. Căci, atât timp cât nu suntem parte din soluție, suntem parte a problemei și odată, vom da socoteală. Domnul să se îndure de poporul Său și de robii Săi!

Marius Birgean (pastor Biserica Emanuel Timișoara)

Surse:
Trevin Wax | Religion News Service | Wednesday, June 17, 2015.
Pew Forum on Religion & Public Life, America’s Changing Religious Landscape, May 12, 2015.



[1] Trevin Wax, Evanghelii False (Oradea: Societatea Biblica din Romania, 2012).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.