Am vorbit de mai multe ori pe blog despre dorinta insatiabila dupa autoritate eclesiala. Este hobby-ul pe care credem ca trebuie sa-l practicam in Biserica lui Hristos si pe care – si aceasta este particularitatea acestei dorinte – nu vrem sa-l impartasim cu nimeni. Dorinta dupa putere este intrinseca naturii umane. Asa suntem noi : flamanzi si insetati dupa slava desarta si doar foamea si setea dupa neprihanire ne mai poate astampara, pe alocuri, foamea si setea firii pamantesti.
Cum de putem tolera ca un doctor in teologie, pastorul Lazar Gog, sa-si bazeze teoriile eschatologice pe profetii pagane si sa nu ne scandalizam? Oare nu cumva credem ca autoritatea lui este tot una cu autoritatea lui Dumnezeu ? Acesta este pericolul indoparii cu autoritate eclesiala : nu mai faci diferenta intre Dumnezeu si omul lui Dumnezeu. Daca darurile Duhului au fost impartite Bisericii, de ce avem pretentia ca si evreii si mayasii si celticii si alte popoare au vorbit sub inspiratia Duhului Sfant ?
Continuarea AICI
.jpg)
