Liviu Olah a
crezut ca va fi al doilea Billy Graham al Americii. A plecat din Romania spre
"tara promisa" cu gândul de a reitera destinului faimosului
evanghelist Billy Graham si s-a stins. Dumnezeu nu l-a mai folosit nici pe
departe cum a fost folosit între romani din anii '70.
Pastorul Iosif Ton afirma - in 2008 la Lugoj într-un cerc de prieteni la o masa la care ma aflam si eu, - ca nici in urma insistentelor si argumentelor personale clare ce i le-a adus lui Liviu Olah pentru a-l convinge sa nu părăsească tara, acesta nu l-ascultat. Motivul invocat era o descoperire de la Domnul ca el va ajunge al doilea Billy Graham al Americii. Si totul a intrat in nebuloasa vietii banale a diasporei de peste ocean.
Iosif Ton insista pe lângă Olah sa ramana pentru ca frații din Romania au nevoie de el. Acesta invoca voia lui Dumnezeu căreia trebuie sa i se supuna. Pastorul Ton a insistat cu argumente mai rationale "Liviu, mergi in America la vârsta la care mergi, cum o sa predici, ca tu nu stii limba engleză?" Liviu Olah a fost convins ca Dumnezeu il va inzestra in mod supranatural cu abilitatile si iscusinta manuirii limbii engleze pe care se aștepta sa si-o insuseasca miraculos in mod garantat in urma acelei pretinse revelatii. Ceva n-a mers bine.
Scopul acestui articol nu este in nici un caz denigrarea amintirii acestui titan al rugaciunii din era comunista. Problema pe care o evidentiez este legată de ceea ce i se poate întâmpla chiar si unui sfânt de talia lui Liviu Olah cand ajunge sa se compare cu cei din jur. Persistenta in colimatorul comparatiei cu alții, duce la ruina complexelor fie de inferioritate, fie de superioritate.
Liviu Olah a fost scos din circuitul eficientei spirituale autohtone, fiindcă a acționat sub impulsul emotiilor furibunde ale trezirii spirituale incontestabile din Oradea. Ce a urmat in viața sa dupa ce a aterizat pe plaiurile libertatii, unde a ajuns sa respire aerul tare al umanismului si democratiei americane dupa experientele dure ale lagarului comunist, a tăiat radical elanul ascensiunii sale de lucrător revoluționar pe taram spiritual.
Doar Dumnezeu cunoaște in totalitate plenitudinea factorilor ce l-au împins pe Liviu Olah sa ia decizia de a parasi tara la acea vreme. Trecutul acesta rămâne pecetluit prin deciziile omenesti si sigilat de suveranitatea lui Dumnezeu.
Morala e: nu te compara cu altii! Comparația cu alții poate fi nefasta in viața oricui, deși modelele sunt indispensabile in viața oamenilor ce vor sa lase ceva in urma lor.
Cand te compari cu alții: s-ar putea sa te trezesti având asteptari nerealiste, sa-ți asumi un rol nepotrivit, sa-i dezamagesti pe alții si poate sa cazi in mândrie sau descurajare.
Pastorul Iosif Ton afirma - in 2008 la Lugoj într-un cerc de prieteni la o masa la care ma aflam si eu, - ca nici in urma insistentelor si argumentelor personale clare ce i le-a adus lui Liviu Olah pentru a-l convinge sa nu părăsească tara, acesta nu l-ascultat. Motivul invocat era o descoperire de la Domnul ca el va ajunge al doilea Billy Graham al Americii. Si totul a intrat in nebuloasa vietii banale a diasporei de peste ocean.
Iosif Ton insista pe lângă Olah sa ramana pentru ca frații din Romania au nevoie de el. Acesta invoca voia lui Dumnezeu căreia trebuie sa i se supuna. Pastorul Ton a insistat cu argumente mai rationale "Liviu, mergi in America la vârsta la care mergi, cum o sa predici, ca tu nu stii limba engleză?" Liviu Olah a fost convins ca Dumnezeu il va inzestra in mod supranatural cu abilitatile si iscusinta manuirii limbii engleze pe care se aștepta sa si-o insuseasca miraculos in mod garantat in urma acelei pretinse revelatii. Ceva n-a mers bine.
Scopul acestui articol nu este in nici un caz denigrarea amintirii acestui titan al rugaciunii din era comunista. Problema pe care o evidentiez este legată de ceea ce i se poate întâmpla chiar si unui sfânt de talia lui Liviu Olah cand ajunge sa se compare cu cei din jur. Persistenta in colimatorul comparatiei cu alții, duce la ruina complexelor fie de inferioritate, fie de superioritate.
Liviu Olah a fost scos din circuitul eficientei spirituale autohtone, fiindcă a acționat sub impulsul emotiilor furibunde ale trezirii spirituale incontestabile din Oradea. Ce a urmat in viața sa dupa ce a aterizat pe plaiurile libertatii, unde a ajuns sa respire aerul tare al umanismului si democratiei americane dupa experientele dure ale lagarului comunist, a tăiat radical elanul ascensiunii sale de lucrător revoluționar pe taram spiritual.
Doar Dumnezeu cunoaște in totalitate plenitudinea factorilor ce l-au împins pe Liviu Olah sa ia decizia de a parasi tara la acea vreme. Trecutul acesta rămâne pecetluit prin deciziile omenesti si sigilat de suveranitatea lui Dumnezeu.
Morala e: nu te compara cu altii! Comparația cu alții poate fi nefasta in viața oricui, deși modelele sunt indispensabile in viața oamenilor ce vor sa lase ceva in urma lor.
Cand te compari cu alții: s-ar putea sa te trezesti având asteptari nerealiste, sa-ți asumi un rol nepotrivit, sa-i dezamagesti pe alții si poate sa cazi in mândrie sau descurajare.
Ovidiu Petric - pastor Biserica BUCURIA Lugoj
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.