După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

vineri, 4 aprilie 2014

Pastor Cristian Ionescu: "Anunțăm plecarea la Domnul a mamei noastre"


Cu adânca durere a pierderii, recunoștință față de Domnul care ne-a dăruit-o și nădejdea că ne vom revedea curând, anunțăm plecarea la Domnul în zorii acestei dimineți a mamei noastre, Maria Ionescu, în vârstă de 75 de ani și după 52 de ani de căsnicie cu tatăl nostru, Alexandru.
A fost înconjurată de cei dragi în clipa ultimei suflări în lumea aceasta, știind că în clipa următoare a fost primită în Brațul Domnului Isus pe care L-a iubit și L-a slujit din copilărie.
Vă mulțumim pentru rugăciuni, în special pentru tata!
 

În ultimele trei nopți a plouat. În fiecare, lacrimile din rugăciunile mamei, lacrimile noastre de despărțire și lacrimile unei lumi mai pustii, mai sărace.
Apoi, au venit zorii cu soare și cu un nou răsărit pentru ea, răsăritul eternității.
A avut o trecere liniștită ca sufletul ei credincios: moartea i-a întrerupt suflarea dar nu i-a luat sufletul, pământul îi va lua trupul dar nu nădejdea învierii, noi păstrăm amintirile, Domnul îi va păzi ființa.
A fost un model de trăire sfântă, s-a sacrificat cu duioșie pentru noi, am iubit-o și ne-a răsplătit cu cele mai frumoase cuvinte, acum patru zile: “Am copii buni!”
În ultimele șase luni, pe măsură ce i-a slăbit trupul, mi-a slăbit puterea de a gândi altceva și mi-a înțepenit mâna la scris. Cu imaginea proaspătă a despărțirii temporare, scriu aceste lacrimi cu nădejdea că vom fi împreună, toți, pe undeva pe lângă mama, atunci când Domnul ni le va șterge pe toate!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.