Trei
Mircea și un Lucian, trei generații la munca de primăvară, de pe lângă casă...
O
spun atât de des în ultimul timp că încercările Lui Dumnezeu sunt cele mai mari
binecuvântări și că în încercări descoperim mai ușor bunătatea și dragostea Lui
revelată peste noi.
Când
aș fi avut eu timp să stau la povești cu tatăl meu și cu copiii mei în același
timp, să muncim și să râdem împreună de amintiri atât de vechi, de când eram și
noi copii.
Dacă
nu am fi fost nevoiți să stăm acasă, aș fi plătit pe cineva să facă toată
treaba pe care am făcut-o cu atâta plăcere și atâta suflet.
Am
curățat grădina, am cărat pământ nou, am plantat pomi și asta nu ne-a costat
nimic ca altă dată, dimpotrivă am văzut cât de mult ne iubim și cât de bine ne
este împreună.
Isus,
că despre El este vorba săptămana asta (deși ar trebui să Îl căutăm în fiecare
zi, în tot ceea ce facem) a spus că cea mai mare poruncă este să îl iubești pe
Dumnezeu și pe aproapele tău ca pe tine însuți. Zilele astea mi-am dat seama,
mai mult ca niciodată, că dacă nu ai timp de copiii, părinții, soțul sau soția
ta ca să le arați dragostea ce este în tine, lăsați-mă să cred că pentru altul
străin, în nici un caz nu ai timp, decât în mod fățarnic...
Și
am mai descoperit ceva: randamentul mare avut în muncă atunci când am pus
sufletul și umărul cu toții, semn că după această pandemie putem să ne resetăm
ca națiune, prin credință, unitate în dragoste, dar mai ales multă muncă.
Cine
nu crede în asta, va instiga mai departe la ură, va urla la guverne nemulțumiți
și va dori o țară ca afară fără să facă nimic, adică va dori o țară ca a
acelora care ne-au luat aproape tot și ne-au făcut sclavi atât la ei, dar din
păcate și la noi.
Mult
har este peste țara noastră în vremurile astea complicate, haideți să ne
bucurăm în el, pentru că este harul unui nou început, harul iubirii de semeni,
harul iubirii de țară.
Deșteaptă-te
române.... că suntem binecuvântați!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.