Afirmaţiile dlui Mircea Cărtărescu în sensul că Referendumul pentru Căsătorie „legitimează o încălcare a drepturilor omului” şi că e „o diversiune menită să acopere noi infracţiuni ale puterii” sunt afirmaţii pe cât de răsunătoare, pe atât de goale de conţinut.
Le iau pe rând.
a) „Referendumul legitimează o încălcare a drepturilor omului”.
NOPE: Nicăieri în Carta Europeană a Drepturilor Omului sau în alte forme legislative care decurg din aceasta nu este specificat „dreptul“ la căsătoria homosexuală.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului:
“Articolul 12 (dreptul la căsătorie – n.m.) nu impune Statelor Contractante obligaţia de a acorda cuplurilor de acelaşi sex accesul la căsătorie; articolul 14 (interzicerea discriminării) privit în combinare cu articolul 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie), dispoziţie cu un scop şi câmp de aplicare mai generale, de asemenea nu poate fi interpretat ca impunând o astfel de obligaţie.”
“Curtea începe cu constatările sale de mai sus, precum că statele rămân a fi libere, în temeiul articolului 12 al Convenţiei, precum şi în temeiul articolului 14 combinat cu articolul 8, să limiteze accesul la căsătorie la cuplurile de sex opus.” (cauza Schalk şi Kopf c. Austriei, 2010 – par. 101, 108)
În plus, nimeni nu are dreptul să se căsătorească cu cine doreşte. Un părinte nu se poate căsători cu propriul copil (chiar dacă acesta are vârsta potrivită), cu două sau mai multe neveste, sau cu soţul sau cu soţia unei alte persoane căsătorite. Aceste restricţii sunt bazate pe înţelepciunea milenară a societăţilor creştine, dar şi a altor culturi din întreaga lume.
Aşadar, definirea căsătoriei drept uniunea dintre un bărbat şi o femeie nu încalcă în vreun fel drepturile omului şi nu le neagă homosexualilor vreunul dintre drepturile cetăţeneşti pe care le au şi ceilalţi cetăţeni.
Citeste mai mult: adev.ro/pfm0br
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.