După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

Se afișează postările cu eticheta Valentin Dedu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Valentin Dedu. Afișați toate postările

duminică, 12 ianuarie 2020

Valentin Dedu 🔴 Cum să îți formulezi viziunea personală?

Viziunea personală nu e un lucru ușor de formulat. Cu toții am auzit întrebări precum: Care este viziunea ta pentru anul 2020? Care este viziunea ta pentru următoarea decadă? Care este viziunea vieții tale? Nu îți spun că vei reuși să răspunzi ușor și convingător la aceste întrebări, însă vreau să îți ofer un exercițiu care să te ajute să reflectezi asupra vieții tale și să te ajute să îți formulezi viziunea personală. Când spun formulare nu mă refer neapărat la o frază scrisă pe care să o fluturi pe sub nasul prietenilor, ci mă refer la convingerea că ai o țintă, o misiune pe care trebuie să o realizezi în viață, de fapt un set de principii pe care îți bazezi viața și îți construiești viitorul.
Viziunea pentru viața ta cuprinde întreg viitorul tău. De aceea, planificarea unui an trebuie să se înscrie în cadrul viziunii personale. Este greu să planifici un an în perspectiva unei viziuni de o viață, însă doar acest lucru asigură succesul pe termen lung. Dacă poți să vezi peste ani, vei fi un om care nu te vei descuraja la fiecare pas şi vei munci cu răbdare să ajungi la țintă.

Nu orice realizare este împlinirea viziunii personale

Succesul poate fi evaluat numai funcție de scop. Există o diferență imensă între eficiență şi efecte. Efectele sunt orice se întâmplă ca urmare a acțiunilor tale, efecte care pot fi anticipate sau nu, pozitive și/sau negative, intenționate sau nedorite. Eficiența, în schimb, presupune să realizezi ceea ce îți propui. Trebuie să știi unde vrei să ajungi ca atunci când vei fi acolo să recunoști acest fapt. Trebuie să ai o țintă precisă, prestabilită.
Exista un desen animat în care un cățeluș era arcaș şi voia să dovedească că este cel mai bun, de aceea el trăgea cu arcul şi desena ținta în jurul săgeții înfipte şi apoi chema pe cine putea să-i admire performanța. Este doar un desen animat, însă realitatea nu este foarte diferită. Sunt foarte mulți oameni care trag cu săgețile lor (acțiunile lor) în toate părțile şi dacă se întâmplă să cadă într-un loc bun se laudă că acel loc a fost ținta lor preliminară. Acest fel de gândire are rezultate sporadice şi înșelătoare.
Adevărata eficiență trebuie planificată, controlată şi evaluată. Este mult mai onest să tragi cu o săgeată spre o țintă pe care nu o nimerești prea ușor, însă te apropii de ea, decât să tragi cu o săgeată care nimerește „undeva” şi apoi să faci din acel „undeva” ținta ta. Omul fără Țintă în viață vine de niciunde şi se îndreaptă către nicăieri, ca să îl parafrazez pe Petre Țuțea. Efortul controlat potrivit viziunii personale va avea un rezultat favorabil, chiar dacă nu va da rezultate imediate.

Exercițiul lui Stephen Covey pentru viziunea personală

Dacă nu ți-ai conturat până acum o viziune care să-ți focalizeze eforturile, fă lucrul acesta acum. Pune pe o foaie de hârtie cum ai vrea să arate viața ta. Îți propun un exercițiu pe care l-am găsit în cartea lui Stephen Covey[1] – Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace. Imaginează-ți că asiști la înmormântarea ta şi vor lua cuvântul câteva persoane care te vor caracteriza. Un membru al familiei, un coleg de serviciu, un frate din comunitatea creștină (sau pastorul) din care faci parte și Dumnezeu. Care ar fi cuvintele cu care aceste persoane ai vrea să te descrie?

duminică, 5 ianuarie 2020

Valentin Dedu 🔴 Scrie-ți viziunea pentru 2020

La final de an și la început de an este timpul pentru o evaluare și o planificare.
M-am gândit cum să îi motivez pe prietenii mei din Biserica Sion Timișoara pentru anul 2020. În timp ce căutam cel mai bun verset și cea mai bună motivație, am găsit clipul lui Steve Harvey care mă poate ajuta să comunic câteva lucruri pe care le fac de obicei la finele și începutul unui nou an.
Steve Harvey spune în esență două lucruri:
  • Roagă-te pentru toate lucrurile pe care ți le dorești în viață. Nu aveți pentru că nu cereți (Iacov 4:2).
  • Scrie viziunea vieții tale și pune-o înaintea ochilor tăi pentru a fi focalizat în permanență asupra realizării ei. El face apel la Habacuc 2:2-3[1] pentru a ilustra biblic această idee.
Steve Harvey spune că noi trebuie să învățăm să ne identificăm dorințele și să le punem pe o listă. El sugerează o listă de 300 de lucruri pe care să le scrii, o listă pe care să o faci în credință cu obiectivele tale, cu dorințele tale, cu prioritățile tale, cu proiectele tale… Mai întâi pui pe listă tot ceea ce îți trece prin minte și apoi ordonezi, selectezi și apelezi la această listă ori de câte ori poți pentru a te ruga și pentru a bifa ceea ce s-a împlinit deja.
Un alt lucru pe care îl sugerează Steve Harvey este să nu fii econom în rugăciunile tale. Dacă Dumnezeu te inspiră să te rogi pentru un lucru trebuie să ști că acel lucru poate deveni realitate. Perseveranța în rugăciune este dovada că îți pasă de anumite lucruri. Dacă nu perseverezi, dacă nu revii asupra unor lucruri în rugăciunile tale, înseamnă cu nu mai sunt importante pentru tine.
Fac o diferență între lista de dorințe sau de rugăciune și viziunea personală. Steve Harvey nu face această diferență. Probabil nu era cadrul necesar. Scopul lui este să inspire și să încurajeze acțiunea în  credință a celor care îl ascultă. Eu cred însă că lucrurile sunt mai profunde. Sunt mulți cei care pot face o listă de rugăciune sau o listă de obiective sau o listă de dorințe, dar nu au o viziune pentru viața lor. Și de fapt de aici se începe, cu întrebarea: „Ce vreau de la viața mea?” „Ce vreau să realizez?” „Unde vreau să ajung peste un an sau peste 5 sau 10?” Viziunea personală de viață trebui să includă mai multe lucruri și anume: valorile tale, rolurile tale, relațiile tale, identitatea ta și scopurile pe care le descoperi că sunt importante pentru a le realiza în viață. Viziunea trebuie să lege toate aceste lucruri într-o imagine despre viitorul tău pus în mâna lui Dumnezeu.
O să ofer într-un alt articol câteva întrebări care te-ar putea ajuta să faci acest lucru, însă acum vreau să rămân doar la ceea ce a spus Steve Harvey și aș vrea să te provoc să faci acest exercițiu pentru tine:
  • Ce vrei să realizezi în 2020?
  • Care sunt obiectivele tale?
  • Care sunt dorințele tale?
  • Care sunt prioritățile tale?
  • Care este lista ta de rugăciuni?
  • Care sunt minunile pe care le aștepți?
  • Care sunt locurile pe care vrei să le vizitezi?
  • Câți bani vrei să câștigi?
  • Care sunt oamenii pe care vrei să îi întâlnești?
  • Care sunt lucrurile care vrei să se întâmple?
Fă o listă generoasă și pregătește-te să fii surprins de Dumnezeu. Este un exercițiu de brainstorming și imaginație. Regula la acest exercițiu este să nu lași logica ta să limiteze imaginația. Selectarea, ajustarea și justificarea este un exercițiu ulterior. Dacă scrii acolo că vrei să participi la un dineu cu președintele Americii, nu trebuie să vii imediat cu contraargumente: „Dar cum se poate întâmpla asta?” „Nu are rost să scrii asta pe listă!” „Nu are rost să îți dorești asta.” „Dar, ce îți vine?” „Nu poți scrie și tu ceva mai normal, mai realizabil?” „Hai, las-o baltă că vorbești aiurea!” Știu că avem dialogul asta interior de multe ori, iar partea analitică din noi câștigă lupta cu partea creativă. Nici nu știu de ce trebuie să fie un război între cele două? De ce nu e mai ușor să colaboreze?
Creativitatea nu are limite. Este singura zonă în care suntem precum Dumnezeu. Creativitatea nu obosește, nu se satură, nu are ziduri, nu știe cuvântul imposibil, nu știe de răutatea oamenilor, uită trădările și limitele, uită de dureri și greutăți, știe să se joace, să creadă, știe că există culoare, că este o lume de vis, că există cer, că realitatea poate fi transformată, că te poți bucura de ceea ce faci. Creativitatea se bucură de ea însăși, chiar dacă aude tot timpul partea analitică care spune: „Nu are sens”, „Fă calculele”, „E puțin probabil”, „Te faci de râs”.
Lista pe care o propun și eu folosind clipul lui Steve Harvey este să lași partea creativă din tine să fie liberă, partea zburdalnică a credinței tale să depășească pentru un moment partea analitică și așezată, rece și calculată a ta. Știu că nu e simplu și că trebuie să faci poate acest lucru în ascuns sau după ce îl faci să îl împărtășești numai în parte cu cei din jur, că oricum nu vei fi înțeles pe deplin. Noi, la Biserica Sion, am propus să facem acest exercițiu în această săptămână și să avem lista în dublu exemplar, una să o punem înaintea Domnului împachetată într-o cutie la biserică, iar alta să o avem noi acasă (pe agendă sau telefonul nostru), și să ne rugăm ori de câte ori avem ocazia pentru listele pe care le-am făcut. Și la finalul anului 2020 să deschidem cutia și să vedem ce a făcut Dumnezeu pentru noi. Nu îți spun să faci cum facem noi. Însă e interesant să împărtășești cu cineva motivele tale de rugăciune și credința ta. Mărturia va fi mai puternică după aceea. Nu te aștepta să fii pe deplin înțeles. Oameni nu se înțeleg unii pe alții, dar asta nu înseamnă că nu ne putem susține și în locurile care sunt un pic ciudate. Nu trebuie să îți comunici visurile cu oricine.
Un alt lucru pe care trebuie să îl spun (deși este evident) este că lista nu trebuie să se limiteze la un an. Lista aceasta este dinamică, adică poți să tai și să scrii ceva nou. Și mai ales este ocazia să vezi că ceva măreț se poate întâmpla. În felul acesta ne pregătim pentru minuni.
Înainte ca Dumnezeu să facă ceva măreț pentru noi, ne pune pe inimă să ne rugăm pentru acel lucru. Dacă îi ceri lucruri mari lui Dumnezeu s-ar putea să fii surprins că Dumnezeu este gata să ți le dea. Dar poate tu nu știi că El este cel care le-a pus pe inima ta mai întâi. Eu nu voi cere niciodată lui Dumnezeu să mă ajute să devin președintele Americii. Nici nu vreau, nici nu îmi place, nici nu am cum, așa că acest lucru nu îmi trece prin cap. Nu îi cer nici să mă ajute să fiu un star de cinema, ci caut în mine lucrurile acelea care vibrează. Da, îi cer lui Dumnezeu să îmi dea înspițatei să scriu o carte care să binecuvânteze un milion de oameni. Da, îi cer lui Dumnezeu să pot ajunge cu mesajul creștin la mulțimi de oameni. Asta este în mine. Și asta îi cer. Poate că rugăciunile tale sunt metoda de identificare a dorințelor pe care Dumnezeu le-a pus în inima ta.

marți, 31 decembrie 2019

Valentin Dedu 🔴 Ce am învățat de la viață în anul 2019?

De vreo doi sau trei ani fac acest exercițiu. Eu cred că este util. Lecțiile de viață se sedimentează mai greu. Ceea ce scriu este destul de condiționat de momentul în care scriu și mai puțin de ceea ce s-a întâmplat într-un an. Exercițiul acesta de analiză nu este o trecere în revistă a anului trecut, nici a lecțiilor pe care le-am învățat, mai mult sau mai puțin conștient, ci un exercițiu prin care mă străduiesc să mă uit, așa din avion, la anul 2019 și să văd cu ce rămân în materie de lecții de viață. Cu siguranță, sunt multe lucruri pe care le-și fi scris dacă aș fi fost mai disciplinat în a scrie și a ține un jurnal. Nu am făcut-o, așa că acum adun ce a mai rămas. Îți mulțumesc că ești aici și că citești aceste rânduri.
Mai spun încă ceva înainte de a face propria mea listă. Uneori avem impresia că învățăm ceva de la viață. Mi s-a întâmplat de prea multe ori să cred că am învățat dintr-o experiență și după ceva timp am repetat greșeala sau am avut aceeași reacție nepotrivită. Faptul că pot formula în scris câteva învățături nu înseamnă că le pot întrupa foarte bine în viața de zi cu zi. Vreau să cred că sunt mai înțelept dacă meditez asupra vieții și asupra lucrurilor care (mi) s-au întâmplat, însă înțelepciunea rămâne mereu un ideal, parcă de neatins.
  1. Nu toate domeniile prosperă la fel în același timp. Unele se vor mișca mai bine dacă te focalizezi, pentru altele însă nu a venit încă timpul potrivit. Poate anul acesta nu a fost anul succesului profesional, dar a fost anul relațiilor. Sau poate anul călătoriilor. Pur și simplu, nu le poți avea pe toate odată în viață. De obicei lucrurile funcționează dacă ne focalizăm asupra lor pe rând. Iar unele, cinic, nu vor să se miște orice ai face. Dar nu îți pierde speranța. Mai sunt ani în șirul vieții tale.
  2. Fiecare nou nivel, te prinde oarecum nepregătit, dar dacă vei persevera, vei reuși. Trăim într-o lume diferită de cea a părinților noștri. Cei mai mulți din generația părinților noștri stăteau ani întregi la același loc de muncă. Generația noastră însă trebuie să facă față multor schimbări. Promovări, lucruri noi, locuri noi, idei noi de implementat, relații noi.., totul este mult mai dinamic și asta cere multă flexibilitate. Trebuie să știm mai multe și să facem mai  multe. Când vine în viața ta o promovare, oricum ar fi, ea te prinde oarecum nepregătit. Un loc de muncă nou sau o provocare. La început te simți că acolo nu este locul tău, că este greu, că mai bine stăteai în banca ta, că mai bine nu făceai asta, că cine te-a pus, că dacă știai lasă totul baltă și tot felul de gânduri pentru că este un nivel nou pentru tine. Nivelul nou, oricare ar fi el, te prinde nepregătit. Însă dacă acel nivel, este pentru tine, ceva trebui să perseverezi și vei reuși. Îți ia cam de la 3 luni la 2 ani ca să îți însușești noul nivel la care ai urcat. Pentru mine rămâne lecția asta simplă: multe provocări sunt binecuvântări deghizate.
  3. Unele lucruri sunt monstruoase și înfricoșătoare de la distanță, însă când te apropii de ele devin umane și abordabile. Cum poți să faci o călătorie de 100 de mile? Pas cu pas. Cum mănânci un elefant? Bucată cu bucată? (Dar ce voi mâncați elefanți? Am glumit. Să ne întoarcem la afirmația pe care am făcut-o). Am trăit acest sentiment de mai multe ori, iar anul acesta l-am trăit din plin. Ceea ce este nou pentru tine poate părea înfricoșător. Oamenii sunt atrași de nou, dar îl resping cu toată vehemența. Ai nevoie de o experiență suplimentară pozitivă pentru a primi cu adevărat noul (vezi Mitul peșterii al lui Platon). Oare cum va fi? Oare ce va fi? Oare merită? E clar, nu poți înainta fără să te miști. Nu poți merge înainte, dacă rămâi în același loc. Nu poți experimenta noul, dacă nu ești gata să mai primenești ceva din ceea ce ai știut. Progresul vine în acest fel. E chiar așa de greu să fii antreprenor? E chiar așa de greu să faci o organizație? Dar ce e așa de înfricoșător să organizezi un eveniment public? Cei care au trecut de o anumită etapă a vieții le este foarte ușor să se uite cu calm și detașat la luptele pe care tu le duci. Tu ești în mijlocul furtunii, iar pentru el este o briză pe malul mării. Nu toți suntem la același nivel, iar monștri cu care ne confruntăm noi sunt pisicile cu care alții se joacă. În anumite domenii la fel este și pentru tine. Mă gândesc la un tânăr care vrea să se căsătorească. Căsătoria e un necunoscut înfricoșător pentru unii, mai ales dacă a avut parte de exemple negative în viața lui, pentru altcineva care are 15 ani de căsătorie și a avut o experiență plăcută în cadrul căsătoriei, este floare la ureche.
  4. Îndreaptă-ți rugăciunile către Dumnezeu cu credință. Dumnezeu cu siguranță te va surprinde.
  5. Sunt încă lucruri în viață care te vor surprinde și pe care nu le poți anticipa.
  6. Cele mai multe binecuvântări vin cu un preț de plătit. Trebuie să fii gata să plătești partea ta de preț.
  7. Limba face multe probleme, dar, totuși, comunicarea este mai bună decât tăcerea.