După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

Se afișează postările cu eticheta Ana-Maria Carp. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ana-Maria Carp. Afișați toate postările

vineri, 31 mai 2019

Eutanasia, de la crimă contra umanității la „drept”

Vezi și alte articole pe tema eutanasiei:

Există tot mai multe voci, din nefericire și la noi care pledează pentru dezincrimarea eutanasiei (a morții asistate). Nu e ușor; necesită timp, propagandă, și cum se întâmplă mai întotdeauna în cazul revoluțiilor morale, treaba trebuie pornită de jos, de la tineri. Un articol edificator în acest sens este articolul „Religia ca motor de gândire critică” de pe pagina de internet scoala9.ro. Deși pretextul articolului este ora de religie în general și felul în care aceasta poate fi organizată de profesori „non-conformiști”, tema de fond a articolului rămâne eutanasia cu argumentele care pledează în favoarea ei.
În acest articol există două argumentele principale pro eutanasie: ideea că omul este absolut liber să decidă asupra propriei persoane și nici o instanță, morală sau nu, nu poate îngrădi această libertate, la care se adaugă ideea că există circumstanțe de viață incompatibile cu demnitatea umană. 

Nu eutanasiere („moarte bună”), ci suicid

O primă observație care se poate desprinde de aici este că argumentația pro eutanasie, atât cea din articol cât și în general, se referă de fapt… la suicid. Nu perspectiva celui care oferă „servicii” de moarte asistată, ci a celui care alege să-și pună capăt vieții este pusă în discuție. A folosi termenul de „eutanasie” în acest caz, înseamnă să atribui unui termen – „eutanasie” – alt sens decât cel pe care îl are în realitate și anume cel de „suicid”. Confuzia din articol nu e întâmplătoare. Suicidul este un cuvânt încărcat negativ – să ne amintim că într-un popor ortodox cum e poporul nostru sinucigașii sunt înmormântați fără slujbă religioasă, în afara cimitirului – este deci absolut necesar să se adopte un termen oarecum neutru, ba poate unul cu o conotație morală. Căci ce este mai frumos decât să ajuți un semen în nevoile lui, oricare ar fi acelea?
Odată stabilit subiectul dezbaterii – suicidul și nu eutanasia; la ea ne vom referi ulterior – să aruncăm o privire la argumente.
Continuarea pe www.culturavietii.ro

marți, 18 septembrie 2018

„Ehe für alle” – legalizarea „căsătoriei” între persoane de același sex în Germania

Ana-Maria Carp, Economistă, rezidentă în Germania

Legalizarea căsătoriei între persoane de același sex este doar începutul compromisurilor, iar în al doilea rând, acestea vor fi întotdeauna înlesnite de oportunism politic

Vara lui 2017. Germania este în febra campaniei electorale. Puternicul lobby pro-homosexual întrebă fiecare partid în parte dacă este dispus să intre într-o coaliție de guvernare cu creștin-democrații Angelei Merkel – partidul numărul 1 ca electorat –  în condițiile în care aceștia se opun în mod tradițional căsătoriilor între persoane de același sex. Toate partidele reprezentative – SPD, FDP, Grünen declară politic-corect că o coaliție de guvernare cu CDU/CSU e posibilă numai în condițiile în care pe agenda de lucru a coaliției se află „căsătoria pentru toți” (germ. „Ehe für alle”).  Contracandiatul Angelei Merkel, Martin Schulz (SPD) merge și mai departe și afirmă că acest punct are prioritate pe agenda sa de lucru în situația în care SPD ajunge la guvernare.
Grea dilemă pentru Angela Merkel. Să accepte căsătoriile homo înseamnă să se dezică de linia creștin-democrată pe care a mers până acum. Să nu le accepte e mult mai grav. În condițiile în care CDU/CSU are aproximativ 30% din voturi, e absolut necesară o alianță politică care să asigure cei peste 50% de care are nevoie Angela Merkel pentru a rămâne cancelar. Iar o alianță vine la pachet cu căsătoriile homosexuale.
Ce-i rămâne deci Angelei Merkel de făcut[1]?
Luni, 26 iunie 2017, într-un show de televiziune Angela Merkel răspunde la o întrebare din public cu privire la legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex că aceasta reprezintă o chestiune de conștiință („Gewissensfrage”) pentru fiecare parlamentar în parte și că partidul nu impune membrilor săi să voteze într-un anumit fel („Fraktionszwang”). Marți, pe 27 iunie partidul confirmă că fiecare parlamentar CDU/CSU votează cum dorește. Miercuri, 28 iunie comisia juridică a Bundestag-ului recomandă ”deschiderea” căsătoriilor pentru toți în baza unui proiect de lege deja existent. Vineri, 30 iunie se votează legea care recunoaște căsătoria între persoane de același sex cu drepturi depline de adopție. Adopția de copii este singura diferență între căsătorie și partenerialul civil legalizat în Germania din 2001.
Să recapitulăm: dintr-un calcul politic menit să-i asigure scaunul de cancelar, Angela Merkel „se deschide” căsătoriilor între persoane de același sex, iar legea este votată 5 zile mai târziu!