După 7 ani de existenţă, cu peste 31 000 de postări, cu peste 50 de milioane de vizualizări (50 025 543 la 29.09.2020), cu peste 55 000 de abonaţi la newsletter-ul zilnic, cu un record de 197.071 accesări într-o singură zi, devenind astfel portalul de ştiri creştine din România cu cea mai rapidă creştere şi cu cele mai multe vizualizări, părăsim platforma Blogger şi:

̶S̶u̶n̶t̶e̶m̶ ̶î̶n̶ ̶c̶o̶n̶s̶t̶r̶u̶c̶ţ̶i̶a̶ ̶u̶n̶u̶i̶ ̶s̶i̶t̶e̶ ̶p̶r̶o̶f̶e̶s̶i̶o̶n̶a̶l̶,̶ ̶a̶d̶a̶p̶t̶a̶t̶ ̶c̶e̶r̶i̶n̶ţ̶e̶l̶o̶r̶ ̶t̶e̶h̶n̶o̶l̶o̶g̶i̶e̶i̶ ̶m̶o̶d̶e̶r̶n̶e̶

̶A̶n̶g̶a̶j̶ă̶m̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶d̶̶̶a̶̶̶c̶̶̶t̶̶̶o̶̶̶r̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶c̶o̶r̶e̶s̶p̶o̶n̶d̶e̶n̶ţ̶i̶ ̶̶̶r̶̶̶e̶̶̶g̶̶̶i̶̶̶o̶̶̶n̶̶̶a̶̶̶l̶̶̶i̶̶̶ ̶̶̶ ̶ş̶i̶ ̶d̶i̶n̶ ̶d̶i̶a̶s̶p̶o̶r̶a̶ ̶r̶o̶m̶â̶n̶ă̶

Încheiem parteneriate cu noi publicaţii şi site-uri de media

marți, 8 decembrie 2020

Viktor Orban 🔴 Europa nu trebuie să cedeze în fața rețelei Soros

 Forțe importante țintesc eradicarea națiunilor europene și unificarea continentului sub egida unui imperiu global. Astăzi, rețeaua Soros, care promovează o „societate deschisă” globală și încearcă să desființeze arhitecturile naționale, este cea mai mare amenințare cu care se confruntă statele Uniunii Europene.

Mulți cred că un prim-ministru nu trebuie să intre în dispută cu George Soros. Raționamentul lor este că Soros este un infractor economic, pentru că și-a câștigat banii prin speculații, distrugând viața a milioane de oameni și șantajând întregi economii naționale. La fel cum și guvernele nu trebuie să negocieze cu teroriștii, spun ei, prim-miniștrii, la fel,  nu trebuie să dezbată cu criminalii economici.

Cu toate acestea, eu sunt acum obligat să fac acest lucru, deoarece într-un articol apărut pe site-ul web Project Syndicate în data de 18 noiembrie, speculatorul și miliardarul de origine maghiară George Soros a dat în mod fățiș ordine liderilor Uniunii Europene, instruindu-i să pedepsească sever acele state membre care nu doresc să devină parte a unui imperiu european unificat sub stindardul unei „societăți deschise” globale.

De-a lungul istoriei, puterea Europei a fost întotdeauna derivată din puterea națiunilor sale. Deși de origini diferite, națiunile europene erau legate între ele prin rădăcinile comune ale credinței noastre. Fundamentul comunităților noastre a fost modelul familiei europene, el însuși bazat pe tradițiile iudeo-creștine. Libertatea creștină a asigurat libertatea de gândire și cultură și a creat o concurență benignă între popoarele continentului. Acest magnific amalgam de contraste a făcut din Europa liderul lumii de-a lungul a secole de istorie.

Orice încercare de unificare a Europei sub egida unui imperiu a eșuat. Astfel, experiența istorică ne spune că Europa va fi din nou măreață dacă națiunile ei vor redeveni mărețe și vor rezista tuturor formelor de ambiție imperială.

Mari forțe țintesc, din nou, eradicarea națiunilor europene și unificarea continentului sub scutul unui imperiu global. Rețeaua Soros, care s-a întrețesut în birocrația Europei și în elita politică a acesteia, lucrează de ani de zile pentru a face din Europa un continent de imigranți. Astăzi, rețeaua Soros, care promovează o „societate deschisă” globală și încearcă să desființeze specificitatea națională, este cea mai mare amenințare cu care se confruntă statele Uniunii Europene. Obiectivele rețelei sunt evidente: crearea unor societăți deschise multietnice și multiculturale prin accelerarea imigrației și prin dezmembrarea procesului decizional la nivel național, punându-l în mâinile elitei globale.

Uniunea Europeană suferă de multiple afecțiuni: din 2008, o criză economică de proporții nemaivăzută de generații; din 2015, o criză a migrației; iar în 2020, o pandemie globală devastatoare. Europa încă nu și-a revenit din crizele sale anterioare, astfel încât impactul pandemiei de coronavirus are potențialul de a suferi și mai mult. Există deja semne ale acestui fapt: în mai multe țări datoria publică, ratele șomajului și situația economică generală au atins niveluri critice. Necesitatea solidarității europene, a națiunilor europene de a se uni pentru a se ajuta reciproc, nu a fost niciodată mai mare.

În toate crizele menționate, acest speculator – care se numește singur filantrop – nu a luat în considerare interesele popoarelor europene, ci a acționat în propriul său avantaj. Pro memoria, el a atacat forintul maghiar și cea mai mare bancă din Ungaria în timpul crizei economice și a planificat să accelereze și să finanțeze relocarea și distribuția imigranților în timpul crizei migranților; acum, el propune ca statele membre să se pedepsească reciproc, în loc să îmbrățișeze solidaritatea și asistența reciprocă.

Rețeaua pusă la cale de George Soros a renunțat de-acum la orice ezitare pe care ar fi putut-o avea cu privire la o intervenție deschisă. Soros vrea să pună mai multă presiune pe statele naționale decât oricând. El pune popoarele Europei unul împotriva celuilalt. Sistemul operațional al rețelei este labirintic și este prezent în diferite arene ale vieții publice. Pe statul de plată al lui George Soros se află o lungă listă de politicieni, jurnaliști, judecători, birocrați și agitatori politici deghizați în membri ai societății civile. Și, deși miliardarul își acuză toți dușmanii de corupție, el însuși este cel mai corupt om din lume. El plătește și cumpără pe oricine poate – iar cei pe care nu-i poate mitui vor fi calomniați, umiliți, intimidați și distruși de rețea prin intermediul formidabilei sale arme: batalioanele media de stânga.

Mulți birocrați de rang înalt din UE lucrează cu rețeaua Soros pentru a crea acest imperiu, un sistem instituțional care, sub pretextul unei societăți deschise, încearcă să impună națiunilor libere și independente ale Europei un mod de gândire unificat, o cultură unificată și un model social unic. Ei încearcă să anuleze dreptul fiecărui popor de a-și decide propriul destin. Acesta este și scopul propunerii lor de „stat de drept” – care, de fapt, nu este statul de drept, ci dominația forței. Ar fi mai cinstit să-l numim „regula majorității”.

Diferențele dintre noi sunt evidente. Soros vrea o societate deschisă, în timp ce noi vrem o societate sigură. Potrivit lui, democrația poate fi doar liberală, în timp ce noi credem că poate exista o democrație creștină. Potrivit lui, libertatea nu poate servi decât la realizarea de sine, în timp ce noi credem că libertatea poate fi folosită și pentru a urma învățăturile lui Hristos, pentru a servi patria și pentru a ne proteja familia. Baza libertății creștine este libertatea de a decide – iar aceasta este acum în pericol.

Noi, est-europenii din UE, știm foarte bine ce înseamnă să fii liber. Istoria națiunilor din Europa Centrală a fost o luptă neîncetată pentru libertate împotriva marilor imperii, o luptă continuă pentru a ne câștiga dreptul de a ne decide propriile destine. Avem o experiență amară trăită direct, o experiență conform căreia fiecare demers imperial aduce cu sine înrobire. Mai trăiesc încă destul de mulți din generația luptătorilor pentru libertate – în fostul bloc estic, din Estonia până în Slovenia, de la Dresda la Sofia – care să-și amintească personal cum este să te opui tiraniei, domniei omului în versiunea sa comunistă: intimidare, dezastru material și moral, abuz fizic și mental. Nu mai vrem asemenea lucruri.

Liderii occidentali care și-au trăit întreaga viață într-o lume a libertății moștenite și a statului de drept ar trebui să-i asculte acum pe cei care au luptat pentru libertate și care – pe baza experiențelor lor personale – pot distinge între stat de drept și tiranie. Acești lideri occidentali trebuie să accepte că, în secolul XXI, noi nu vom renunța la libertatea pentru care am luptat ​​la sfârșitul secolului XX.

Bătălia pentru și împotriva noului imperiu de la Bruxelles nu a fost încă decisă, iar multe state naționale continuă să reziste. Dacă vrem să ne păstrăm libertatea, Europa nu trebuie să cedeze în fața rețelei Soros.

 

Despre autor
Viktor Orbán este prim-ministru al Ungariei din 2010 și președintele Fidesz (Alianța Civică Maghiară) din 2003. A mai fost prim-ministru între 1998 și 2002, precum și lider al mișcării sutdențești anti-comuniste ]n timpul Revolu’iei maghiare din 1989. Tradicere și adaptare după The Imaginative Conservative.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.