Mi s-a pus această întrebare de mai multe ori și încerc azi să răspund.
Putem învăța multe, mai ales de la țările cu o tradiție mai lungă ca a României
privind democrația în vremuri de pandemie, stare de urgență, de asediu ori de
alertă.
Lecția principală este că în astfel de vremuri autoritățile trebuie să
fie cu și mai mare băgare de seamă să ne protejeze drepturile și să prevină
abuzurile. În astfel de vremuri, țările cu o tradiție democratică mai lungă ca
a noastră acorda un rol sporit tribunalelor.
România e independentă doar din 1877 și cvasi-independentă din 1859. Deci,
tradiția noastră privind drepturile civile, mai ales în vremuri de pandemie, e
mult mai limitată ca a altor democrații. Vă pot, însă, relata câteva puncte mai
relevante din practica Statelor Unite.
În anii 1880 a fost o pandemie de variola (small pox), când
Massachusetts a impus obligativitatea vaccinărilor. Cine refuză să fie vaccinat
plătea o amendă de 5 dolari. Un cetățean a refuzat să fie vaccinat, a fost
amendat și a atacat legea în instanță ca fiind neconstituțională. Cazul lui a
ajuns în Tribunalul Suprem al SUA în 1905 unde a pierdut, tribunalul fiind de
părere că suprimarea pandemiei e supremă în relația cu autonomia personală.
De atunci, însă, autoritatea statului de a impune restricții pentru
cetățeni în vremuri de pandemie a fost redusă drastic. Limitele sunt foarte
stricte, iar statul nu poate impune limite severe pentru exercitarea
drepturilor civile.
Pe durata pandemiei, statele americane au impus două tipuri de
restricții. Prima categorie, adoptată în Texas, se numește „shelter in place”
și privește mobilitatea persoanelor. E o practică colonială britanică care
interzicea oamenilor să iasă din casă pe durata unor cataclisme: incendii,
inundații, boli contagioase, cutremure de pământ, decât pe motive bine
întemeiate.
A doua categorie de restricții e cea adoptată de California, numită
„lockdown” unde restricțiile sunt și mai serioase decât primele.
Spre deosebire de România, însă, în SUA cetățenii nu pot fi opriți pe
stradă să fie întrebați de ce ies din casă, de ce se află în spațiul public, nu
trebuie să dea declarații scrie ori să semneze vreun document să explice că nu
încalcă ordonanțele privind restricțiile. Astfel de interogatorii sunt
neconstituționale, deoarece contravin dreptului la libera circulație.
Autoritățile trebuie să aibă un motiv bine întemeiat ("probable
cause") pentru a opri cetățenii, de exemplu o infracțiune ori încălcarea
regulilor de circulație. Dacă există astfel de motive, cetățenii pot fi opriți
și întrebați dacă încalcă restricțiile de mobilitate impuse de pandemie.
Nicăieri în SUA nu a fost impusă starea de urgență ori starea de asediu
ori alerta. Armatei nu i s-a permis să iasă în spațiul public, să patruleze
străzile ori autostrăzile. Armata a fost folosită doar să improvizeze spitale
de campanie, iar persoane spitalizate au fost mutate în spitalele militare
pentru a crea spațiu în spitalele tradiționale pentru persoanele suferinde de
coronavirus.
Numărul proceselor intentate pe motiv de încălcare a drepturilor civile
a crescut foarte mult. Pe 12 mai au ajuns la 287 doar în tribunalele federale.
Tribunalele acordă prioritate acestor cazuri. De exemplu, penitenciarele din
Houston au fost date în judecată pentru a permite eliberarea deținuților care
au săvârșit infracțiuni non-violente pentru a preveni extinderea pandemiei în
închisori.
Municipalitatea a vrut să-i elibereze, dar cetățenii au intentat proces
orașului și au câștigat. Întemnițații vor rămâne în închisoare.
Municipalitatea orașului Houston a impus purtarea măștilor în spațiul
public începând cu 27 aprilie, la fel ca în România începând cu 15 mai.
Cetățenii au dat municipalitatea în judecată și au câștigat. Primăria și
poliția orașului au anunțat, încă de pe 22 aprilie, că nu vor amenda cetățenii
care nu poartă măști. Dimpotrivă, polițiștii vor avea disponibile în mașini
măști pe care le vor distribui cetățenilor aflați în spațiul public fără măști.
O altă categorie de cazuri privesc avorturile. Avortiștii au dat în
judecată diverse state pentru că au închis clinicile de avort. Tribunalele au
dat câștig de cauză statelor Arkansas și Texas, dar alte state au pierdut.
Administrația Trump a fost și ea dată în judecată pentru că a sistat finanțarea
clinicilor care prestează servicii de avort.
Alte cazuri curent pe rol implică autoritatea statului de a folosi drone
pentru a detecta de la înălțime temperatura cetățenilor. Alte cazuri implică
"digital contact tracing", adică urmărirea digitală a persoanelor
infectate. Unele cazuri sunt chiar bizare și implica constituționalitatea
hărților de tip Google care identifică locația tuturor persoanelor infectate de
coronavirus. Aceste hărți dau posibilitatea cetățenilor să afle cine e infectat
pe stradă ori în cartierul lor. Ele au fost folosite în Coreea de Sud, cu
succes, pentru a încetini extinderea pandemiei.
Persoanele care dau în judecată autoritățile pretind existența unui
drept la viață privată numit "right to digital self defense / dreptul la
apărare digitală”.
Punctul esențial aici e, deci, importanța și relevanța deosebită a
tribunalelor în protejarea drepturilor noastre civile pe durata pandemiei. Cred
că este o lecție potrivită și pentru România.
Peter Costea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.