„Cand S-a apropiat Isus de cetate si a vazut-o, Isus a
plans pentru ea... Luca 19:41“
Daca
suntem atenti cu contextul istoric al intrarii lui Isus în Jerusalim vom
observa ca Matei si Marcu leaga evenimentul de alte doua evenimente importante
prin care descifram de fapt diagnosticul spiritual al natiunii.
Pe
langa faptul ca aflam pusul nivelului spiritual vom întelege ce a vrut de fapt
Mantuitorul sa transmita prin implicarea Lui directa si în aceste doua
evenimente.
Este
vorba despre curatarea Templului si despre blestemarea smochinului.
•
Curatarea Templului: prin curatarea templului Isus a aratat ca ei nu cunosteau
functia templului.
Au
schimbat functia adevarata a templului care era destinat sa fie o casa de
rugaciune, într-o piata a tranzactiilor. Preotii cu sprijinul poporului au
ajuns sa fie corupti, pangariti, fara nici o etica a slujirii si lipsiti de
orice integritate.
•
Blestemarea smochinului: scoate la suprafata o alta lacuna spirituala mare si
anume. Poporul era fara viata spirituala si fara rod spiritual ci au ramas cu
un ritual sec, mecanic de o rutina obositoare. Si marea problema era ca ei se
ascundeau dupa aceasta perdea a spiritualitatii si îsi ameteau constiinta ca
sunt bine înaintea Domnului atata timp cat preotii nu zic nimic. Pe fondul
acestei realitati spirituale decadente a întrat Isus în Jerusalim.
Totusi
într-un asemenea climat corupt Cristos împlineste profetia din Zaharia care era
cu privire la El. Dar mai observam ceva, nu numai atat El nu putea fi detasat
de nevoia disperata a restauararii sufletesti si duhovnicesti ai natiunii Sale
din care se tragea dupa trup.
Doua
idei doresc sa subliniez din care doresc sa învatam doua lectii practice.
În
primul rand pentru Isus era:
1.
Momentul compasiunii.“Isus a plans“...
El
devine vulnerabil aici si are sentimente care arata ca Lui îi pasa pentru
sufletele pierdute. Acum prin exteriorizarea compasiunii Isus seamana cu Pavel
din Rom.9:1-3. Aici Isus apare în frumusetea umanitatii Sale si vedem ca El
iubeste lumea întreaga dar are si sentimente patriotice. Iubeste pe ai Sai si-i
iubeste pana la capat.
În
al doilea rand pentru Isus era:
2.
Momentul cunoasterii Lui. „O daca ai fi cunoscut si tu, macar în aceasta zi
lucrurile care puteau sa ti dea pacea“!
Au
irossit ultima sansa cu care au fost binecuvantati de a-L cunoaste în adevarata
Sa identitate. Social si politic erau sub dominatia aspra romana, spiritual nu
aveau pacea interioara si mistica pentru ca Dumnezeu nu le mai vorbise de 430
de ani!. Aproape un jumatate de mileniu fara nici o relatie sau descoperire din
partea lui Dumnezeu!
Dar
nu numai atat, Dumnezeu trimite pe Ioan Botezatorul sa-I pregateasca calea si
cel mare proroc nascut din femeie, moare decapitatat pe fondul unui dans
senzual si a preferintei unei femei curve!
Si
pentru ca sa fie mai dramatic peisajul Dumnezeu trimite singurul Sau Fiu si El
este rastignit între doi talhari pe lemnul blestemat.
O
ce sansa uriasa a irosit poporul evreu...au avut oportunitate mareata sa-L
primeasca si sa fie restaurati ca tara si popor si puteau sa fie reabilitati
sufleteste si duhovniceste... dar nu au vrut.
Oare
ce vei face tu si eu...?
Acum
si aici în mijlocul acestui focar, acest cuptor infernal al încercarii?
Acum
alege singura alternativa viabila. Zavorul usii tale este în interior la
tine........în mijlocul acestei pandemii si a acestui flagel care a lovit pe
neasteptate întreg pamantul întelept este sa-I deschis usa....pentru ca El nu
va forta usa inimii tale niciodata.
El
sta la usa si bate...
Te
las singur cu o meditatie:
Paradoxal
si buimacitor la intrarea lui Isus în Jerusalim strazile erau pline cu oameni
etuziasmati, Jerusalimul de asemenea era tixit de oameni...
Astazi
ce schimbare radicala de decor...azi la sarbatoarea intrarii lui Isus în cetate
strazile sunt complet goale si capitalele mari de pe întreg pamantul sunt
pustii si arata ca niste planete nelocuite si parasite....
Isus
de data asta a ales altfel sa viziteze omenirea.... atunci a plans El plin
compasiune ....
...acum
plange omenirea îngrozita desi are de toate numai ce este atat de indispensabil
nu are ...
Nu
are pe Fiul...
O
zi de cercetare are oricine
O
zi de întâlnire cu Isus,
Cum
te găsește prietene pe tine?
Notat
în Carte, în Carte acolo sus?
Te-ai
întrebat sau te-ai gândit vreodată:
Unde
ți-e viața, anii ce-au trecut?
Ți-a
fost Isus : Prieten, ți-a fost Frate?
Sau
a rămas doar un Necunoscut?
Mai
mult de-atât, ce jertfă de iubire?
Și
cui i-ar da mai mult de-atât prin gând?
Un
fiu pierdut s-amâne în neștire
Și-un
Dumnezeu, să cheme lăcrimând?
O,
vino azi, când încă sunt aproape,
Când
încă pot Mântuitor să-ți fiu.
Nu
amâna! Te-ntoarce, vino astăzi!
Căci
mâine poate va fi prea târziu!
(Costacche
Ioanid 1912- 1987)
Cu
compasiune.
Fedor
C.
Bethlehem
Graz
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.