Coronavirusul este subiectul care domină mass-media
globală, un subiect la care intenționez să revin când vor apărea perspective
mai puțin cunoscute, dar relevante.
Astăzi
comentez puțin asupra unei apariții editoriale cu relevanță pentru securitatea
Europei, dar și a României, cartea lui Kim Ghattas, Black Wave: what happened
to us? („Valul negru: ce se întâmplă cu noi?”)
Cartea
mi s-a părut interesantă și relevantă pentru cei care sunt preocupați, printre
altele, de migrația masivă a musulmanilor în Europa, atât din trecut, cât și în
viitor, de focarele de conflict armat care mocnesc la doar câțiva mii de
kilometri de România și de posibilitatea unui nou val terorist în Europa
generat de conflictele armate perpetue între musulmanii Orientului Mijlociu.
Ghattas
face o trecere în revistă detaliată a lumii musulmane din 1979 până în prezent.
Pentru a înțelege ce se întâmplă azi în lumea musulmană e important să pricepem
ce s-a întâmplat în 1979. Conform autoarei, situația politică din Orientul
Mijlociu de astăzi este o consecință a trei evenimente majore care s-au
petrecut în 1979: (1) revoluția islamică din Iran, din februarie 1979; (2)
atacurile islamiste din Mecca din noiembrie 1979; și (3) invadarea
Afganistanului de către Uniunea Sovietică pe 24 decembrie 1979.
Primul
eveniment a rezultat în conflictul dintre Iran și Arabia Saudită. Conflictul e
armat, dar nu direct. E un „proxy war”, adică un conflict armat dus de terți.
Războiul dintre Iran și Irak din anii 80; terorismul islamist din Bosnia și
Kosovo din anii 90; și războiul civil mai permanent din Yemen, sunt văzute ca
niște conflicte în care Iranul susține o facțiune împotriva altei facțiuni
susținută de Arabia Saudită.
Iranul
a încercat să-și exporte revoluția în Liban, Egipt și Europa, iar Arabia
Saudită a contracarat cu sume enorme de bani, promovând o variantă wahhabistă a
religiei musulmane în aceste țări.
Atacurile
din Mecca din noiembrie 1979 au fost sprijinite de Iran și au dus la un
conflict ideologic pentru influența în lumea musulmană între Iran și Arabia
Saudită. Conservatorismul musulman saudit a avut mai mult succes și influență,
el fiind sprijinit cu sume masive de bani de Arabia Saudită. Iranul are o
populație de aproape 3 ori mai mare decât Arabia Saudită, dar Arabia Saudită
are resurse financiare mult mai mari.
Invadarea
Afganistanului de către Uniunea Sovietică a destabilizat Afganistanul, iar consecințele
sunt bine cunoscute. Golul politic cauzat de retragerea sovieticilor din
Afganistan a dus la instaurarea Talibanului. Talibanul a generat un număr
relativ mare de teroriști înstăriți ori bine finanțați (de tipul ben Laden) de
Arabia Saudită, culminând în atacurile din America în septembrie 2001. Acestea
din urma au dus la invadarea Irakului și a Afganistanului de către Statele
Unite și la destabilizarea întregului Orient Mijlociu.
Primăvara
arabă ("Arab Spring") a agravat destabilizarea Orientului Mijlociu
prin războaie civile (Tunisia, Libia, Iraq, Siria), ducând la migrația masivă a
musulmanilor în Europa.
În
consecință, situația geo-strategică pe termen scurt a Europei, inclusiv a
României, nu surâde. Ghattas crede că conflictul dintre Iran și Arabia Saudită
va continua, cu Statele Unite în spatele Arabiei Saudite.
Instabilitatea
politică, socială și economică a vastului Orient Mijlociu va continua și se va
aprofunda. Iar noi, europenii, ne putem aștepta la migrația continuă a
musulmanilor în Europa și la și mai mult terorism.
Peter Costea
▲ ▲ ▲ TOPUL celor mai citite articole din ultima săptămână (selecție automată) la momentul publicării articolului de mai sus:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.