Nu-mi
plac sărbătorile… Pentru că sunt român iar românii nu pot sărbători, pentru că
genetic suntem un popor trist. Noi nu vedem cerul de lacrimi.
Vine
Crăciunul. Dar de ce Crăciun și nu Nașterea Domnului? Poate că Isus nu S-a născut pe 25 decembrie ci pe 6
martie. Când vreți voi. Poate că cineva i-a văzut certificatul de naștere. Eu
nu i l-am văzut.
Să
ne facem brad, pastore? Da, neapărat. Și să-l împodobiți cu piroane în loc de
globuri. Pentru că El a venit să
moară. De aceea a trebuit să Se nască… Magii au văzut o stea și-au plecat după
ea. Preoții au deschis Biblia și-au rămas
betonați în scaune. Veți mai auzi câteva predici care iar nu o să vă miște din
băncile bisericilor decât pentru a merge în mall. O inimă ce se va face bună doar câteva zile. Atunci o
să-i privim pe săraci ca pe oameni. După aceea o să-i privim ca pe nimeni.
Ce-o
să fac de Crăciun? După ce vin acasă de la biserică o să mă pun în pat cu fața
la perete ca Ezechia. O să închid ochii și o să visez că sunt în Betleem. Păstor
zgribulit. Și că mi se arată îngerul. N-am mai văzut îngeri de mult. Numai
irozi…
Nu-l
mai demonizați pe hangiu. Pe vremea aceea nu erau hoteluri cu camere separate.
Stateau cu toții grămadă ca la hostel. Cum
putea Maria să nască între oamenii aceia avizi de știrile de la ora cinci? Avea
nevoie de intimitate. Iar vacile nu vorbesc… nici nu se uită parșiv.
Acolo
trebuie să se nască, pentru a ne trece pe noi din grajd în cer.
Sărbători
liniștite, prieteni. Și mai aproape de Hristos. Și unii de alții…
Vladimir Pustan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.