Cu fiecare zi ce trece, apar tot mai multe luări de poziție privitoare la referendumul pentru familie.
Evident, avem următoarele tabere:
- Susținătorii referendumului – indiferent de structura religioasă, socială, etnică, un număr însemnat de oameni transmit mesaje de susținere a referendumului;
- Opozanții referendumului – aici îi regăsim pe LGBT-iști și pe susținătorii lor, plus o categorie de oameni (progresiști) care văd în referendum o îngrădire a libertății și o deplasare axiologică a României de la modelul european-occidental.
Nu cred sub nicio formă că ar trebui să interpretăm lupta pentru referendum într-o cheie ”armaghedonic-apocaliptică” și nici să-l înzestrăm cu valențe mesianice, dar vorbim totuși despre o chestiune serioasă. Dacă putem pune umărul să sprijinim perspectiva biblică autentică referitoare la familie, de ce să nu o facem? Ar mai fi încă o tabără – eu îi numesc ”stingătorii de referendum”. Aceștia nu sunt în mod deschis PRO referendum, nici ÎMPOTRIVA lui – ei încearcă să păstreze o poziție ”neutră” (chit că e dificil să rămâi neutru într-o astfel de chestiune”) și fac teoria chibritului („țara arde și baba se piaptănă”), analizând referendumul sub plan juridic, sociologic, teologic, psihologic, etc.
Nu este rău să discutăm despre referendum și să-l întoarcem pe toate fațetele (până la urmă suntem liberi să gândim și să scriem ce dorim), dar la ce concluzii ajungem? Cu ce implicații? Ce ne motivează să scriem? De ce să le tăiem elanul celor care vor să meargă la referendum? Dacă ești împotriva lui, e ok, înțeleg perspectiva, însă dacă nu, de că să îi descurajăm pe oameni? De ce să mutăm discuția într-un plan semi-academic, teoretic, plicticos, iar la final omul să caște și să zică: „Nu știu dacă merg la referendum. Nu cred că merită efortul!” De ce să-i ducem pe oameni în direcția asta? Pentru a arăta că suntem inteligenți și știm să facem analize? Chiar merită efortul?
Dacă vrei să intri în luptă, atunci intră, sigur, în ce tabără vrei…. Dacă nu, e ok, stai pe margine, privește și lasă-i pe alții să lupte. Te încurajez să păstrezi discuțiile și analizele ”sofisticioase”, după ce trece lupta. Asta e părerea mea, nu e obligatoriu să-mi dai dreptate!
Dar, te rog respectuos, nu fi un ”stingător de referendum”!
Cu prețurie,
Costel Ghioancă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.