În sala de așteptare a sufletelor care urmează să primească un trupușor pe pământ a intrat un înger. Unele suflete nu știau de ce au fost făcute de Creator. Dar îngerul le-a lămurit. Le-a spus să se pregătească că vor primi o formă umană, le-a explicat că vor avea un trup limitat.
La început au râs, nu puteau crede una ca asta, cum să primească ele așa ceva? Ce dovezi avea îngerul? Cum să se întâmple una ca asta? Unde e pământul acesta? De ce ar primi un trup limitat când ele sunt spirite acum? De ce ar face Creatorul așa ceva cu ei? Care ar fi scopul?
Dar îngerul le-a spus pe un ton foarte serios: “Pregatiti-va!” Nu după multă vreme două dintre sufletele din camera de așteptare au fost trimise pe pământ. Un suflețel a nimerit într-o familie iubitoare, l-au primit cu multă căldură și cu lacrimi de fericire. Celălalt a fost scos bucată cu bucată de niște clești reci și duri. A țipat dar nimeni nu l-a putut auzi pentru că în pântecul celei despre care a crezut că îi va fi mamă nu se aud țipetele. Așa că sufletul s-a întors Acasă din nou. Călătoria lui a fost extrem de scurtă din păcate.
Ce vreau să vă spun cu această plăsmuire a minții mele? Cu siguranță știți cu toții că sufletele ne vin de la Dumnezeu, suntem suflarea gurii Lui, suntem inconștienți de sinele nostru până ce ajungem la câțiva anișori. Așadar, un copilaș chiar dacă este avortat el nu dispare în neant. Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun este că dacă am fi conștienți înainte de a fi trimiși pe pământ ne-ar fi greu să credem că există o lume ca a noastră, dar iată că există, la fel de greu le este unora să creadă că există o altă lume din care au venit inițial și că se duc spre această lume veșnică din nou.
Dar desintația finală poate fi foarte diferită. Rai sau Iad, avem de ales. Ele există chiar dacă vrem sau nu, chiar dacă vom crede sau nu, sunt la fel de reale ca trupul pe care-l poți atinge chiar acum.
Nu poți alege ce familie să ai, ce naționalitate, ce păr, ce ochi, dar poți alege ce este cel mai important, cu Dumnezeu sau cu Satana în pedeapsa veșnică. Unii zic că sunt povești, ar vrea să fie povești, dar venim din veșnicii și ne ducem spre veșnicii. Alege!
Tony Berbece
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.